ABACO-Initiere in contabilitate
De la Wikimanuale, o colecţie de manuale libere !
Prof.univ.dr.doc.C.M.Dragan :
==ABACO - INITIERE IN CONTABILITATE ==
= Cuvant inainte=
Traversam vremuri ametitoare, societatea este intr-o crestere accelerata, totul se perfectioneaza, totul se complica, totul se innoieste. Si asta pentru toata lumea.
Ne nastem intr-o alta conceptie despre viata, asa ca fiecare din noi are in suflet germenii vitoarelor afaceri, oricat de mici ar fi ele, iar pentru asta, inainte de orice, trebuie sa stie ce cheltuieli angajeaza, pe ce venituri sconteaza; apoi sa stie sa faca o cerere, sa contracteze un credit, sa-i calculeze dobanzile…dar si comisioanele; sa-si deschida un cont si sa inteleaga functionarea cardului, sa intocmeasca un bon, o factura sau un ordin de plata; sa-si calculeze singur impozitele taxele, primele si alte hangarale; sa stie sa faca un plasament sau un depozit bancar...si multe, multe altele care-i pot ameliora conditiile de munca si viata.
Dar toate astea sunt valabile pentru fiecare cetatean care, de cand lumea, a trait „cu socoteala” si „tinandu-si socotelile”, fara sa stie ca mama lor este contabilitatea si ca numai mama te invata de mic ce sa faci, cum sa faci, cum sa te descurci in situatii limita. Si de-aia ne straduim sa intelegeti ca contabilitatea trebuie invatata de mic, precum tabla inmultirii. Daca ati sti cate milioane de specialisti muncesc zi si noapte pentru a o face mai blanda, mai frumoasa, mai utila dar si mai neiertatoare ne-am apuca de maine s-o invatam!
Sa nu va fie frica de contabilitate pentru ca ea este ucenicul vrajitor fara de care ordinea economica mondiala a mileniului III n-ar fi decat o iluzie !
===Introducere===
Contabilitatea este stiinta si arta stapânirii afacerilor, în care scop se ocupa cu masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor fizice si juridice, iar pentru aceasta trebuie sa asigure înregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atât pentru cerintele interne ale acestora, cât si în relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori .
Contabilitatea s-a nascut odata cu economia de subsistenta a comunei primitive, desenele din pesterile rupestre nefiind altceva decât forme incipiente ale „socotelilor”: câte animale au fost vânate si cate din ele mâncate, câte piei s-au jupuit si câte haine au rezultat,cine le-a vanat si cine le-a mancat, etc.
Împreuna cu economia în dezvoltare s-a perfectionat si „arta tinerii socotelilor”, punctul de cotitura reprezentându-l modelul matematic elaborat de Luca Paciolo di Borgia acum mai bine de 500 de ani, dupa care contabilitatea a devenit de neînlocuit, fara alternative, deopotriva o stiinta si o arta în urmarirea existentei si miscarii capitalurilor si utilitatilor, a stabilirii rezultatelor activitatii si plasarii lor, si totul de maniera ca afacerile sa beneficieze permanent de suportul banesc necesar.
Importanta contabilitatii in economia moderna este evidenta. Asa se face ca organisme tot mai simandicoase si reglementari ale acestora pe masura, se ocupa de organizarea si functionarea contabilitatii intr-un proces de permanenta perfectionare. Legislatia romaneasca este compatibila cu reglementarile europene, sarcinile si obiectivele fiind foarte mari, poate mai putin realizarile efective din practica economica, dar asta este treaba fiecarei persoane juridice. Trebuie inteles odata de toata lumea ca organizarea contabila si asigurarea functionarii ei corespunzator pretentiilor europene este totusi atributul fiecarei entitati detinatoare si administrator de patrimoniu,initiatoare si decizionara de acte comerciale, economice si banesti.
Contabilitatea nu trebuie confundata sau redusa la intocmirea si clasarea de documente sau alte inscrisuri, ci conturarea si respectarea unor principii si politici care sa asigure conducerea financiara a companiilor,societatilor si institutiilor intr-o maniera care sa corespunda exigentelor actuale: integrarea europeana, libera circulatie a bunurilor si a banilor, transparenta in utilizarea resurselor si a fondurilor comunitare, intarirea capacitatii de rezilienta financiara intr-o economie concurentiala si plina de obstacole.
Contabilitatea nu are hotare. Limitele ei teoretice, stiintifice si practice sunt fara sfârsit atât în ceea ce priveste cuprinderea fenomenelor economice cât si al modului în care ele sunt sistematizate, prelucrate si prezentate, astfel ca despre ea niciodata nu poti sa pretinzi ca stii totul..
Sectiunea I-a:
="ABACO" - NEVOIA DE ORDINE =
=== 1. Reguli generale de organizare contabila===
Contabilitatea este „busola” dupa care se angajeaza si orienteaza fiecare afacere,numai ca unora le este mai comod sa se orienteze dupa „muschiul de la copac”,asa ca s-a considerat necesar ca una din primele legi ale economiei de piata din noua Romanie sa fie tocmai „Legea contabilitatii”(nr.82/1991),care incepe prin a prevede ca:
„Societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară, potrivit prezentei legi, şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii fiecaruia”
„ Instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial, precum şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri au, de asemenea, obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi, după caz, contabilitatea de gestiune”.
Deci, contabilitatea întreprinderii (firmei,companiei) se organizeaza la nivelul unitatilor care produc bunuri, executa lucrari, presteaza servicii , dar si al institutiilor,bancilor,societatilor de asigurare si,in general,al oricarei persoane juridice ,evident,in forme complexe sau simplificate,in functie de marimea si profilul operatorului. Oicare ar fi acestea,contabilitatea moderna este organizata in asa numitul dublu circuit, sau mai exact,pe doua paliere,adica :
(a).contabilitatea financiara care presupune urmarirea, controlul si prezentarea fidela a patrimoniului, în ansamblu si pe structura, a situatiei financiare si rezultatului exercitiului, prin intermediul documentelor de sinteza, în scopul furnizarii informatiilor necesare elaborarii deciziilor economice. Are un caracter unitar pentru toti agentii economici si se bazeaza pe un set de norme,reguli,principii unanim acceptate in toata lumea.
(b).contabilitatea interna de gestiune (numita si manageriala) are ca scop urmarirea analitica a gestiunii interna a unitatii, . calculatia si controlul costurilor , stabilirea rentabilitatii pe produse, lucrari, servicii, întocmirea bugetelor pe feluri de activitati, furnizarea de informatii mai detaliate necesare în procesul decizional..
Sistemul unic de contabilitate,cu ambele sale paliere,prezinta particularitati semnificative in functie de sfera de activitate la care se refera,astfel ca trebuie sa mai facem distinctia intre :
.contabilitatea operatorilor economici, denumita si « cadrul contabil general » sau « pilonul principal » aplicabil de societatile comerciale de orice fel,mici intreprinzatori,mari companii si oricine desfasoara o activitate lucrativa (avand si derivatii distincte specifice societatilor financiar-bancare si societatile de asigurare-reasigurare );
.contabilitatea organizatiilor non-profit, non-guvernamentale, fara scop lucrativ, inclusiv asociatii si fundatii ;
.contabilitatea institutiilor publice care este organizata la nivelul institutiilor si administratie publice, unitatilor publice autonome ,persoane juridice din învatamânt, sanatate, aparare, cultura si arta etc. si urmareste executia de casa a bugetului statului, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, gestiunea datoriilor publice si alte operatii financiare specifice sectorului neproductiv.
. contabilitatea nationala care se organizeaza la nivelul economiei nationale si prezinta sintetic activitatea economica a tarii urmarind evolutia indicatorilor macroeconomici, modificarile în structura de ramura si teritoriala a economiei, marimea si structura avutiei nationale, relatiile financiare si fluxurile monetare.Contabilitatea nationala se obtine pe alte cai decat prelucrarea documentelor justificative,apelandu-se la statistica,serii matematice,centralizari si consolidari de situatii financiare ale entitatilor juridice si multe alte proceduri,toate insa respectand regulile contabile generale.
Indiferent pe care palier ne situam,trebuie sa mai avem in vedere si alte prevederi legislative,intre care:
„.Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. .Contabilitatea se organizează si realizeaza, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare(si chiar atestari speciale – expert contabil,auditor financiar,etc – in cazul marilor companii”.
„ .Răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile revine directorului economic, contabilului-şef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească această funcţie, împreună cu personalul din subordine, astfel ca pregatirea si rationamentul profesional in acest domeniu capata,pe zi ce trece,exigente tot mai mari”(Legea contabilitatii) .
=== 2. Obiectul invatarii contabile===
Traim astazi un moment al socotelilor si al banilor,nu de putine ori interesandu-ne mai mult profitul decat munca.Numai ca nu este vorba de aritmetica sau matematica,ci de altfel de socoteli, „socoteli contabile”care insemneaza : cat am alocat,cat am obtinut,cat am vandut,cat am lucrat,cat am incasat,cat am cheltuit si daca a mai ramas ceva , altfel spus,lucruri cu care ne intalnim foarte des. De aceea va propun sa incercam a patrunde,cate putin in tainele acestei contabilitati de mileniul III.
Pentru inceput, sa pasim dincolo de orizontul de asteptare incercand intelegerea si rezolvarea problemelor "de baza" ale contabilitatii mergand pe firul logicii acesteia: 1.Menirea contabilitatii este indubitabila:urmarirea existentei, miscarii si transformarii patrimoniului (capitalului si formelor de manifestare ale acestuia),mergand pana la determinarea rezultatului financiar si a profitului.
2. La un moment dat (inceput , sfarsit de perioada,moment de fuziune sau scindare,etc) patrimoniul administrat poate fi prezentat cu ajutoru unui tablou specific,unei conventii contabile denumite BILANT, sub un dublu aspect :
(a) de "active"-utilitati(structura material-baneasca), si
(b) de "pasive"resurse ,obligatii (structura financiara).
3. Pe parcursul functionarii firmei,pentru a-si realiza obiectul de activitate, orice miscare de elemente patrimoniale,orice transformare,orice eveniment sau angajament asupra acestora NU poate fi recunoscut ,atestat si dovedit decat prin consemnarea lui intr-un DOCUMENT ferm ,intocmit si pus in circulatie dupa reguli de continut si prelucrare precis reglementate(chiar si de noi ,numai ca trebuie sa se respecte principiul „permanentei metodelor"si sa fie trecut in "Manualul de proceduri"). Sa fim clari,documentul poate avea orice forma: letrica, inscris pe hartie,pe suport magnetic,electronic ,etc.(Eu cred ca si cioplit in piatra poate fi document.. in schimb un"batem palma" -nu este de ajuns !)
4. Existentele si miscarile cantitative si calitative ale patrimoniului devin obiect al contabilitatii numai daca si dupa ce a fost supus EVALUARII in moneda nationala,dupa reguli foarte severe,care sa nu lase loc nici unei interpretari.
5. Fiecare element patrimonial,fiecare proces sau calcul economic - inscris in document si evaluat- dupa anumite restrictii draconice,trebuie sa ajunga intr-un instrument-procedeu specific,infailibil,care este CONTUL si care are o constructie specifica si functioneaza dupa anumite reguli de mare conceptie stiintifica.(Contul este mama contabilitatii,noi suntem fii ei . Noi plangem ca prostii cerand ba una,ba alta,dar ea ne da cat ne trebuie,ce ne trebuie -pentru ca numai ea stie totul!).
6. Introducerea oricarei operatii economice,preluate din bilantul precedent,atestata prin documente si corect evaluata , in sistemul general al conturilor nu se poate face oricum ci numai pe baza rationamentelor DUBLEI INREGISTRARI,conventie de neevitat , ca urmare a caracterului sau de rezultanta a completului rationamentelor contabile,dar si vietii insasi .
7. "Codificarea" operatiilor prin "dubla inregistrare" ca si sinteza datelor inscrise in conturi se realizeaza printr-un set de instrumente(inscrisuri),cu un continut si un scop ferm reglementate de lege,denumite REGISTRE contabile,si care,pe langa functia lor de autocontrol,au si o importanta valoare informationala,in timp real pentru procesele decizionale.
8. Periodic (anual,semestrial),datele din conturi (si implicit din Registre)sunt supuse controlului generalizat si sintetizate iarasi cu ajutorul BALANTEI DE VERIFICARE,dupa care se generalizeaza,compara,analizeaza,etc.prin sistemul SITUATIILOR FINANCIARE (intre care,primul este noul BILANT). Aceste situatii de sinteza ne redau dimensiunea financiara a afacerilor, efectele nete ale activitatii desfasurate, capacitatea de rezilienta si rentabilitate a firmei.
Incercati sa va insusiti cateva notiuni de contabilitate.Veti constata ca ea acroseaza numeroase alte zone colaterale care ,de asemenea va intereseaza, va veti da seama ca puteati castiga mai bine daca gandeati contabil.Stiu ca este greu,dar este foarte interesant,mai ale daca nu confundat hartiile si calculele cu contabilitatea si regulile ei.(Haideti sa facem un test:astazi,cand vedeti aceste randuri stiti exact care sunt sumele ce vi se retin de angajator din drepturile salariale,cum le-a calculat si care este temeiul lor legal? .. Hei,se aude? Dar dvs.care ziceti ca sunteti contabili ?).
Remarca : Sa nu va speriati,dar trebuie sa stiti si tinta ! Oamenii se sperie de contabilitate,pentru ca ea insasi a inceput sa sperie lumea .Pentru multi a devenit un fel de "cal naravas",pe care nu mai poti sa-l calaresti (doamne,este gata-gata sa te calareasca el !) ; a devenit,deopotriva o arma de temut in "lupta"cu fiscul,cu bancile,cu partenerii de afaceri,dar daca o stapanesti , iti devine cel mai bun si puternic prieten ! Dar pentru asta trebuie sa ne ridicam la cele mai inalte standarde,spre a trai bine muncind bine.S-a tot vorbit de intrarea in Europa „în mars”, „în genunchi”, „pe burta”, dar nu si de cea „târâs-grabis”. Din pacate,pentru contabilitate, se pare ca asa stau lucrurile, dar noi ne încapatânam spre a o învata asa cum este ea cea mai frumoasa.
Concluzie : Eu cred ca s-a inteles mecanismul :
- Orice operatie economica poate fi catalogata ca atare numai daca este inscrisa intr-un document,intocmit pe o macheta,dupa anume reguli,semnat de cei autorizati,si nu pe genunchi sau pe un colt de ziar !
- Documentul nu devine obiect al contabilitatii decat atunci cand operatia pe care o atesta este exprimata si in moneda,adica este evaluata dupa reguli foarte precise.(Sa nu-mi spuneti ca mergeti sa cumparati o priza,sa zicem,si vanzatorul nu va intreaba intai :de care,de 8,00 lei sau de 12,00 lei ? si va da marfa impreuna cu bonul sau factura in care este trecut si pretul).
- Inscrierea acestei operatii in conturi trebuie sa reflecte ,pe de oparte scaderea numerarului din casierie,iar pe de alta parte cresterea concomitenta a cheltuielilor(sau a portofoliului de materiale) ,deci o dubla inregistrare,care se realizeaza practic prin Registrul jurnal (si nu pe un colt de hartie) !
- Din Registrul jurnal (care separa operatiunile pe zile),datele se trec in Registrul cartea mare,care le sistematizeaza in conturi,avand pagini deschise separat pentru fiecare.
- Iar la sfarsitul lunii,toate conturile sunt supuse controlului prin intermediul balantei de verificare .
E clar,nu. Acum informatiile sunt gata prelucrate si va stau la dispozitie !
=== 3. Moneda si cursul de inregistrare===
Contabilitatea se tine în limba româna si în moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor efectuate în valuta se tine atât în moneda nationala, cât si în valuta, potrivit reglementarilor elaborate în acest sens de Banca Nationala a fiecarei tari. Reflectarea în contabilitatea institutiilor publice a operatiunilor privind primirea si utilizarea contributiei financiare nerambursabile a Comunitatii Europene se face în lei si în Euro. Conversia dintre Euro si moneda nationala se efectueaza la cursul de schimb mediu lunar al Euro, calculat pe baza cursului de schimb valabil în penultima zi lucratoare a lunii precedente celei pentru care se stabileste cursul valutar. Operatiunile privind încasarile si platile în valuta se înregistreaza în contabilitate la cursul zilei precedente, comunicat de BNR. La data întocmirii situatiilor financiare, elementele monetare exprimate în valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, creante si datorii în valuta) se reevalueaza la cursul comunicat de Banca Nationala a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare.
=== 4 .Documentele si registrele contabile===
Una din regulile de fier ale contabilitatii este aceea ca nici o operatie economica,oricat de certa ar fi ea, nu se poate inregistra in conturile contabile decat pe baza unui inscris,unui document,intocmit dupa anumite reguli ferme si semnat de persoanele autorizate pentru aceasta (altfel s-ar mistifica totul …pentru ca se fura si cu documente).
DOCUMENTELE
(A) . Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligatii, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise. Potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82 / 1991, precum si a celorlalte prevederi legale privind întocmirea si utilizarea formularelor comune si a celor cu regim special necesare în activitatea financiara si contabila, orice operatiune economica efectuata se consemneaza într-un document care sta la baza înregistrarilor în contabilitate, devenind astfel document justificativ.
Aceste documente, care stau la baza înregistrarilor în contabilitate angajeaza deopotriva raspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat si aprobat precum si a celor care le-au înregistrat în contabilitate, dupa caz.
O experienta de-o viata a confirmat ca „singura solutie” pentru ca o operatie economico-financiara patrimoniala, care apare zi de zi în activitatea economica, sa poata fi Introdusa în procesul de prelucrare contabila, o constituie atestarea sa prealabila pe baza unui document justificativ întocmit si pus în circulatie dupa reguli si "canoane" foarte severe.
Atestarea documentara a operatiilor economice este o cerinta minim necesara în orice "miscare" patrimoniala.
În ansamblul lui, sistemul documentelor contabile este foarte complex, cu numeroase particularitati de continut si restrictii de completare si circulatie: unele se întocmesc în unitate, altele vin sau pleaca spre exterior, unele înscrisuri au caracter de dispozitie, altele de executie si justificare etc., în functie de "tratarea" si complexitatea lor, retinând totusi existenta în practica curenta a trei mari categorii si anume :
a) Documente justificative prin intermediul carora se atesta efectuarea ca atare a operatiilor economice si care formeaza de fapt masa covârsitoare a acestora;
b) Documente de evidenta si prelucrare contabila;
c) Documente de sinteza si raportare contabila si financiar-fiscala.
La rândul lor documentele justificative pot fi:
- documente primare întocmite la locul si în momentul desfasurarii evenimentului patrimonial, pe care îl "fotografiaza" pe o macheta specifica fiecarui gen de operatii;
- documentele centralizatoare obtinute prin sortarea documentelor primare pe operatii, exprimarea în etalon monetar a marimii operatiilor economice si financiare, deci prin cumularea si centralizarea datelor consemnate initial în documentele primare, spre a facilita prelucrarea lor contabila ulterioara. Sintetizând lucrurile, câteva constatari sunt demne de semnalat în vederea atestarii sistemului documentelor primare:
(a) Investigarea "codului" pachetului documentelor, ca si "vizualizarea" unora din componentele lui, ne conduce la concluzia ca orice document trebuie sa contina cel putin urmatoarele elemente:
- denumirea documentului (factura, chitanta, bon, etc.); - denumirea unitatii (gestiunii) care a întocmit documentul; - numarul de ordine al documentului; - data si locul întocmirii; - felul operatiei, cu indicarea elementelor cantitative si calitative;
- valoarea în moneda (scrisa în cifre si în litere, pentru documentele bancare si de casa); - semnatura persoanelor implicate în efectuarea operatiilor, aprobarea si confirmarea datelor înscrise în documente;
- semnatura de autorizare prin control a legalitati operatiilor prevazute.
Anumite documente mai pot cuprinde si alte elemente ce le îmbogatesc continutul sau le usureaza prelucrarea, dar cele mai sus mentionate ramân indispensabile.
( b) Pentru toate categoriile de documente exista obligativitatea pastrarii (arhivarii) acestora, în limita unor termene stabilite prin lege, clasarii si sistematizarii lor de asa maniera încât sa faciliteze accesul retroactiv si controlul situatiei desfasurate, la orice moment dorit.
( c) Se retine de asemenea obligatia respectarii cu strictete a metodologiei de întocmire si circulatie a documentelor primare si introducerea lor în procesul de prelucrare contabila dupa reguli si folosind procedeele cele mai potrivite specificitatii organizatorice si pretentiile manageriale ale fiecarui agent economic. (B) . Documentele primare se transpun in „conturi”,pe principiul „dublei inregistrari”, prin intermediul „formulei contabile”,respectand cu strictete procedeele specifice metodei contabilitati – iar toate astea tin de alfabetul stiintei care se presupune,apriori,ca este cunoscut . „Prelucrarea”contabila a documentelor se face prin intermediul „registrelor”si numai in urma acestor operatii ele devin documente justificative.
REGISTRELE
(C) . Conform art.19 si 20 din Legea contabilitatii nr.82/1991 „registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal, registrul¬ inventar si registrul cartea mare. Acestea se utilizeaza în stricta concordanta cu destinatia lor si se prezinta în mod ordonat si astfel completate încât sa permita, în orice moment, identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate.”
a) Registrul - jurnal este un procedeu contabil obligatoriu în care se înregistreaza în mod cronologic, operatiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor dupa data de întocmire sau intrare a acestora în unitate. Registrul-jurnal se întocmeste de fiecare persoana juridica si subunitate a acesteia cu contabilitate proprie, zilnic sau lunar, dupa caz, prin înregistrarea cronologica, fara stersaturi si spatii libere, a documentelor în care se reflecta miscarea elementelor de activ si de pasiv (si implicit formula contabila de pozitionare corespunzatoare).
Registrul-jurnal poate imbraca si forma unui registru-jurnal general bazat pe mai multe registre-jurnal auxiliare. În cazul în care se folosesc jurnale auxiliare, totalul lunar al fiecaruia se trece în registrul-jurnal general (care devine un registru centralizator de control). În conditiile conducerii contabilitatii cu ajutorul tehnicii de calcul fiecare operatiune se va înregistra în mod cronologic, dupa data de întocmire sau de intrare a documentelor. În aceasta situatie registrul-jurnal se editeaza lunar, iar paginile vor fi numerotate pe masura editarii lor. Registrul-jurnal parafat si înregistrat la organul fiscal teritorial se completeaza lunar prin preluarea totalului din registrul-jurnal obtinut cu ajutorul tehnicii de calcul. Operatiile de aceeasi natura, privind acelasi loc de activitate, pot fi recapitulate într-un document centralizator, care sta la baza înregistrarii în registrul-jurnal.
Principalele registre-jurnal auxiliare care pot fi utilizate sunt cele privind aprovizionarile, vânzarile, trezoreria, operatiile diverse, în functie de necesitatile institutiei. Periodic, de regula lunar, totalurile jurnalelor auxiliare se centralizeaza în registrul-jurnal general. Deci, registrul-jurnal înlocuieste foile volante ale "notei contabile", iar totalul registrului-jurnal verifica "totalul rulajelor din luna curenta” al balantei de verificare.
b) Registrul - inventar este un alt procedeu contabil specific în care se înregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv, grupate în functie de natura lor, conform posturilor din bilantul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale înscrise în registrul-inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul fiecarui post din bilantul contabil. Registrul - inventar se întocmeste la înfiintarea institutiei, anual la închiderea exercitiului, cu ocazia încetarii activitatii, fara stersaturi si spatii libere, pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere si în procesele- verbale de inventariere, prin gruparea elementelor de activ si de pasiv. Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice. Registrul -inventar serveste ca document contabil obligatoriu de înregistrare a rezultatelor inventarierii si ca proba în diverse litigii. . c) Registrul "Cartea mare" este un procedeu de centralizare specific în care se înscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, înregistrarile efectuate în registrul-jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv soldul initial, rulajele debitoare, rulajele creditoare si soldurile finale. Cartea mare sta la baza întocmirii balantei de verificare si se conduce de fiecare institutie, precum si de fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate proprie.
Registrele de contabilitate pot fi prezentate precum un « caiet »(foi cusute,capsate) sau foi volante si listari informatice legate sub forma de registru, dupa caz. In toate cazurile registrele se numeroteaza înainte sau pe masura întocmirii lor, iar la închiderea conturilor, acestea se bareaza, nefiind admisa înregistrarea unor operatii ulterioare. Registrul-jurnal si registrul-inventar se numeroteaza si se snuruiesc înainte de depunere la organele fiscale teritoriale pentru parafare si înregistrare (indeosebi pentru persoanele autorizate independente care tin contabilitatea « in sistem simplificat »)
Atentie la continut: registrul inventar nu tine locul documentelor de inventariere, nu calculeaza plusurile si minusurile, ci compara valorile stocurilor, creantelor, datoriilor, imobilizarilor existente la finele anului – valorile contabile cu valorile juste, de piata în scopul redimensionarii provizioanelor (cresterii – descresterii).
Remarca :
- Atentie,nu orice document este un document contabil . Intr-o firma,institutie,fabrica se intocmesc (mai exact,se fabrica) permanent documente,dar cele mai multe nu sunt contabile(comenzi,contracte,devize,decizii de angajare,carti de munca,procese verbale si cate si mai cate ) !
- Sa nu va imaginati ca Registrele sunt niste „catastife”, precum registrul-matricol de scoala. Nu. Astazi sunt „registre” informatice, foi multiple pe care lucreaza diversele compartimente contabile, etc., dar este obligatoriu ca la sfarsitul anului ele sa fie imprimate letric, legate, parafate, sigilate dupa regulile enuntate, pentru ca, cu timpul, ele capata valoare de document justificativ de lunga durata, documentele primare care au stat la baza intocmirii lor distrugandu-se (pentru ca si arhivele au limitele lor spatiale).
93.122.251.243 12 aprilie 2009 06:19 (UTC)PROFESORUL;12.04.2009 , 09h18'
Bibliografie:
Nu va putem indica un anume pachet de lucrari de fundamentare,pentru ca acest compendiu este o sinteza a tot ceea-ce s-a scris - pentru acest nivel - despre contabilitate,de la Luca Paciolo pana la . . . . C.M.Dragan!
27.10,2009 93.122.135.19 27 octombrie 2009 07:24 (UTC) Am lasat numai Sectiunea I-a in speranta ca va incapea in pagina.Dupa aceea voi veni si cu celelalte. Profesorul