Manual implementare custodie unică/Pensia alimentară

De la Wikimanuale, o colecţie de manuale libere !

Deși Codul Civil al României prevede ca modalitate primară prin care părinții să se achite de obligația de întreținere pensia de întreținere a minorului plătită în natură, există situații când părinții necustodieni pot să opteze pentru a se achita de această obligație în bani.

Situația actuală[modificare]

Modul în care se stabilește cuantumul pensiei alimentare este total depășit față de noile realități ale societății românești. Încă se citează în procesele din România anului 2009 cu titlul de precedent spețe mai vechi de 30 de ani, ca de pildă în exemplul de mai jos:

De asemenea, în jurisprudență (Trib. jud. Timiș, dec. CIV. nr. 685/1.06.1972) s-au decis următoarele: coborârea sub coeficienții prevăzuți de art.94 din Codul Familiei nu se poate face decât în mod excepțional, astfel încât dacă cel obligat la întreținere nu are alte sarcini familiale deosebite, stabilirea cuantumului pensiei de întreținere pentru copil trebuie orientată înspre maximul plafonului prevăzut de textul menționat. Față de aceste aspecte, având în vedere că pârâtul-reclamant nu are alte obligații familiale în afara de aceea ce decurge din creșterea și educarea celor doi copii minori, solicit obligarea pârâtului reclamant la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorilor B.I. și B.L., în cuantum de 1/3 din veniturile realizate de acesta, începând cu data formulării acțiunii introductive de instanță și până la majoratul copilului

—Concluzii scrise în dosarul 9418/302/2008 depuse de firma Mușat și Asociații, Judecătoria Sector 5 București

Critica situației actuale legată de stabilirea pensiei de întreținere în bani[modificare]

  • Nu se ține cont de nevoile reale ale copiilor, astfel că pentru venituri foarte mari (comparativ cu salariul mediu pe economie) se ajunge în situația ca pensia alimentară decisă de instanțe la exact 25% sau exact 33% sau exact 50% din veniturile părintelui necustodian (în funcție de numărul de copii) să fie aberant de mare, de ordinul miilor de euro lunar, aceasta deși Codul Familiei spune foarte clar ca stabilirea pensiei se face în funcție de nevoia celui care o primește[1] iar coeficienții enunțați de legiuitor sunt coeficienți maximali și nu coeficienți ficși imperativi [1];
  • În foarte multe familii părinţii au contractat anterior divorţului credite mari pentru bunuri sau servicii, pentru apartament, bunuri care datorită proceselor de partaj pot fi blocate pentru mulţi ani de zile. Cu toate acestea ratele la bancă sunt scadente lună de lună şi reprezintă de multe ori un efort financiar considerabil pentru respectivul părinte, efort financiar de care judecătorii ar trebui să ţină seama calculând pensia şi în funcţie de mijloacele celui ce urmează a o plăti [1]În situaţia în care judecătorii nu iau în considerare aceste obligaţii de plată la bănci se poate ajunge la situaţii tragice atât pentru părintele în cauză care poate ajunge în imposibilitatea de a se susţine pe el, fiind nevoit să trăiască cu un venit foarte mic care i-ar pune în pericol chiar capacitatea de a mai putea produce în viitor veniturile pe care instanţa le-a luat prima dată în calcul iar în final minorii să nu mai poată beneficia nici măcar de pensia minimă [2] [3]
  • Nu se ține seama de relațiile schimbate din familiile divorțate față de situația de acum 30-40 de ani. Astfel, datorită legiferării zilei de sâmbătă ca zi nelucrătoare durata timpului în care copilul este în îngrijirea exclusivă a părintele necustodian a crescut semnificativ, fiind deja o regulă ca programele de legături personale să includă un weekend din două, timp în care copilul să poată doarmă la domiciliul părintelui necustodian, în grija sa exclusivă. De asemenea, din ce în ce mai multe sentințe dau dreptul părintelui necustodian să găzduiască la domiciliul său pe minor în aproximativ jumătate din zilele de vacanță ale copilului (aproximativ 2 luni pe an). În acest context obligarea părintelui necustodian la plata pensiei alimentare de exact 33% din venituri (asumând că este vorba de doi copii minori) este nerealistă, ne ținând cont de timpul mare pe care cei doi minori or să îl petreacă exclusiv cu părintele doi și de costurile suplimentare pe care acesta trebuie să le suporte în acele perioade de timp.
  • În majoritatea cazurilor care se judecă nu se face o minimă verificare de realism în modul în care se calculează pensia alimentară și se aplică în mod standard și la limita maximală admisă de lege coeficientul legal de 25% (asumând că este vorba de un copil) și respectiv 33% (asumând că este vorba de doi copii minori) sau chiar 50% (asumând că este vorba de 3 sau mai mulți copii minori). Justificarea este făcută în baza unei jurisprudențe învechite, care se bazează pe realități de acum 35-40 de ani.

Propunerile noastre sunt:[modificare]

  • Recunoașterea și deducerea cheltuielilor regulate la care persoana s-a angajat anterior divorțului pentru a calcula suma netă reală asupra căreia să se aplice procentul legal pentru stabilirea pensiei alimentare. Astfel se va putea asigura o povară financiară echitabilă pentru părinte, vis-à-vis de nevoile copiilor.
  • Așa cum legea stabilește în cazul părinților care nu au venituri un plafon minim de pensie, prin calcularea pensiei alimentare raportată la salariul minim pe economie, tot așa ar trebui ca legea să permită si plafonarea maximă a pensiei alimentare pe care părintele doi ar trebui să o plătească la un nivel rezonabil. În caz contrar părintele custodian este în fapt întreținut de părintele necustodian și indirect stimulat în a intenta divorț sau chiar a face din aceste divorțuri o afacere în interes personal.
  • Instituirea, la cerere, a posibilității ca părintele necustodian să opteze pentru plata în natură (bunuri și servicii) a contribuției sale la creșterea și educare minorului cu sarcina probei (chitanțele de plată) căzând în sarcina sa. Acest caz va fi detaliat în capitolul Pensia de alimentară plătită în natură.

Algoritm de calcul al pensiei de întreținere a minorului plătită în bani[modificare]

Calcularea veniturilor nete reale[modificare]

Calcularea veniturilor nete ar trebui să includă toate veniturile și obligațiile recurente ale celui care este obligat la plata unei pensii alimentare, respectiv:

  • identificarea veniturilor din acțiuni, chirii, salarii nete (ceea ce apare ca venit lunar stabil, în conformitate cu documentele privitoare la salariul plătit).
  • identificarea și deducerea cheltuielilor care grevează aceste venituri:
  1. ratele lunare la bancă pentru credite pe care acesta le-a angajat înainte de începerea procesului de divorț sau a procesului prin care se cere obligarea respectivei persoane la plata unei pensii de întreținere;
  2. primele de asigurare pe care acesta le-a angajat înainte de începerea procesului de divorț sau a procesului prin care se cere obligarea respectivei persoane la plata unei pensii de întreținere;
  3. orice alte cheltuieli recurente pe care acesta le-a angajat cu bună credință înainte de începerea procesului de divorț sau a procesului prin care se cere obligarea respectivei persoane la plata unei pensii de întreținere;
  4. alte obligații familiale (de exemplu alte persoane în întreținere)

Calculul valorii nominale a pensiei de întreținere lunare[modificare]

Așa cum legea stabilește în cazul părinților necustodieni care nu au venituri un plafon minim de pensie, prin calcularea pensiei alimentare raportată la salariul minim pe economie, tot așa ar trebui ca legea să permită și un plafon maxim al pensiei alimentare astfel:

Pentru ușurința instanțelor, se propune ca valorile minime și medii ale pensiei alimentare să se stabilească anual, o dată cu publicarea de către Institutul Național de Statistică a valorii salariului mediu net pe economie. Aceste valori se vor găsi, de asemenea, publicate pe acest site.

Valorile de referință pentru calculul pensiei alimentare[modificare]

Valorile de referință pentru anul 2010 și până în martie 2011, când se vor publica valorile medii anuale ale salariului mediu net pe economie sunt evidențiate în acest tabel:

anul 2010 explicații valori
salariul minim net în vigoare la 1 ianuarie 2010 461 lei
salariul mediu net salariul mediu net pe economie pentru anul 2009 1381 lei
valoarea minimă pentru un copil 25% din salariul minim net 115,25 lei
valoarea maximă pentru un copil 50% din salariu mediu net pe anul anterior 691 lei
valoarea minimă pentru doi copii 33% din salariul minim net 200 lei
valoarea maximă pentru doi copii 66% din salariu mediu net pe anul anterior 921 lei
valoarea minimă pentru trei sau mai mulți copii 50% din salariul minim net 300 lei
valoarea maximă pentru trei sau mai mulți copii 100% din salariu mediu net pe anul anterior 1381 lei

Tratarea situațiilor în care copilul petrece perioade semnificative de timp în îngrijirea părintelui necustodian[modificare]

Pentru implementarea acestei obligații se recomandă ca lună de lună sumele pe care părintele necustodian le plătește părintelui custodian în contul obligației de plată a pensiei alimentare să se facă apelând la regula de trei simplă și înmulțind cuantumul nominal al pensiei de întreținere datorate cu numărul de zile în care minorul nu a fost în grija părintelui necustodian și împărțind la numărul de zile din acea lună calendaristică. Suportul legal este dat de noua jurisprudență îm materie:

Totodată, tribunalul apreciază că, în funcție de perioada în care cei doi copii vor sta efectiv sub îngrijirea tatălui perioade mai mari de timp, cum ar fi în cazul vacanțelor, cei doi părinți pot conveni cu privire la restituirea sumelor aferente întreținerii și numai în cazul în care nu va interveni o soluție amiabila sub acest aspect, partea interesată se va adresa instanței pentru restituirea sumei alocată altui scop.

—Citat din decizia civilă 432/27.04.2011 a Tribunalului București[4]

Pensia de întreținere este destinată să contribuie în mod efectiv la acoperirea nevoilor beneficiarului. În consecință, dacă minorul, deși încredintat prin actul instanței unuia dintre părinți spre creștere și educare, locuiește în fapt la celalalt părinte (la cel obligat la plata pensiei de întreținere) care asigură întreținerea copilului, deci execută în natură atât obligația personală, cât și obligația ce revine părintelui căruia îi fusese încredințat copilul, acest din urmă părinte nu mai poate pretinde, în numele copilului, pensia de întreținere stabilită, deoarece suma respectivă a fost cheltuită de debitor în scopul întretinerii minorului.

—Citat din cartea Dreptul Familiei editat de Conf. Univ. Dr. Emese Florian, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003)

Ori, obligația legală de întreținere a părintelui fata de copilul sau, prev. de art. 86 alin.1, alin. 3 cod familiei se execută în natură sau prin plata unei pensii în bani, în conformitate cu art. 93 alin. 1 codul familiei. În speța, câtă vreme copilul s-a aflat la tatăl său, care s-a ocupat de creșterea și îngrijirea sa, acesta și-a îndeplinit în natură obligația legală de întreținere la care se refera disp. legale enunțate, neexistând astfel nici un temei legal ca, pentru aceiași perioada de timp tatăl sa fie socotit ca având în continuare calitatea de debitor al aceleiași obligații de întreținere prin stabilirea unei pensii și în bani, deși aceasta obligație s-a stins prin plata, respectiv prin executare în natură.

—Sentință emisă de Curtea de Apel Craiova - Secția minori si familie în anul 2007 citată de jurisprudenta.com[5])


Propunere de text pentru dispozitivul sentințelor[modificare]

Frazare propusă

"Obligă părintele necustodian la plata unei pensii de întreținere lunare în cuantum de XXX lei lunar, pe care părintele necustodian are datoria să o plătească lunar către părintele custodian, ca reprezentant legal al minorilor, până în a 20-a calendaristică a lunii următoare. Pentru a acomoda influența zilelor pe care minorul le petrece în grija exclusivă a părintelui necustodian, obligația de plată se ajustează lunar după regula de trei simplă, înmulțind pensia de întreținere lunară mai sus amintită cu numărul de zile în care minorul nu a fost în grija exclusivă a părintelui necustodian, rezultatul obținut împărțindu-se mai apoi la numărul total de zile din acea lună."

Tratarea perioadelor de timp de la începutul divorțului până la rămânerea definitivă a sentinței de încredințare a minorului[modificare]

În măsura în care minorul a fost în grija ambilor părinți în această perioadă sau în cazul în care părintele necustodian poate face dovada faptului că a contribuit efectiv la îngrijirea minorului, instanța de judecată nu ar trebui să acorde drept de pensie alimentară în favoarea părintelui custodian pentru perioada dintre momentul când acțiunea de divorț a început și momentul în care a rămas definitivă sentința de încredințare a minorului. Aceasta deoarece se poate presupune că părintele necustodian și-a ]ndeplinit obligația de plată a pensiei alimentare în natură. Suportul legal este dat de noua jurisprudență:

Obligația legală de întreținere a părintelui față de copilul său, prevăzuta de art. 86 alin.1, alin. 3 codul familiei se execută în natură sau prin plata unei pensii în bani, în conformitate cu art. 93 alin. 1 codul familiei. […] Obligația de plată a unei pensii în bani devine exigibilă numai la momentul în care se va pune în executare hotărârea judecătorească de încredințare spre creștere și educare. […] Instanțele de fond au reținut în mod clar și fără echivoc, iar reclamanta a susținut același lucru respectiv că minorul se află în prezent, deci și la momentul promovării acțiunii la tata, acesta ocupându-se de creșterea și îngrijirea lui.

—Citat dintr-o sentință emisă de Curtea de Apel Craiova - Secția minori si familie după anul 2007 [5]

Referințe[modificare]

  1. 1,0 1,1 1,2 Art. 94. din Codul Familiei spune: "Întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti. Instanţa judecătorească va putea mări sau micşora obligaţia de întreţinere sau hotărî încetarea ei, după cum se schimbă mijloacele celui care dă întreţinerea sau nevoia celui ce o primeşte. Când întreţinerea este datorată de părinte sau de cel care înfiază, ea se stabileşte până la o pătrime din câștigul său din muncă pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii."
  2. Un exemplu cât se poate de plauzibil: "părintele beneficiază în realitate de doar 50% din salariul net înscris în fluturaşul de salariu, restul fiind înghiţit de dobânzi la bănci pentru diferitele bunuri pe care le-au cumpărat înainte de divorţ. Să presupunem că persoana are un salariu net 2.700 lei lunar înscris pe fluturaşul de salariu şi rate la banca de 1400 lei lunar. Să mai presupunem că respectiva persoană are doi copii iar instanţa a decis o pensie alimentară de 900 lei. Practic respectiva persoană ar trebui să trăiască cu suma de 400 lei lunar, sumă care îi revine după ce ar plăti ratele la bancă şi pensia alimentară. "
  3. Un alt exemplu, citat din postarea unui cetăţean român stabilit în străinătate: "Dacă locuiești în străinătate, și ai sa zicem 2000 Euro, judecătorul roman ia la sigur 33% pentru doi copii. Asa ca din 2000 Euro ai de plătit 650 Euro pentru copil. Ca tu plătești 600-700 Euro pentru chirie, 100 euro pentru benzina sa mergi la servici, încă 400 Euro pentru cheltuieli obligatorii (curent electric, apa, încălzire, asigurări mașină, de viață, etc), ca iți trebuie ție personal 700-900 euro ca sa nu faci de trei ori post pe săptămână este pentru judecătorul roman nerelevant. Iar oricum judecătorul roman nu-și obosește capul sa afle ce face minorul cu cei 600 euro pensie. Asa o bucurie pe mămica lui nu se putea mai mare!!!"
  4. Decizia civilă 432/27.04.2011 a Tribunalului București se poate consulta aici
  5. 5,0 5,1 Sentinţa emisă de către Curtea de Apel Craiova - Secţia minori (după anul 2007) poate fi consultată aici sau poate fi descărcată de aici