Protejarea legăturilor personale ale minorului/Sancțiuni penale pentru nerespectarea programelor de legături personale

De la Wikimanuale, o colecţie de manuale libere !

Dacă nerespectarea programului de relații personale se repetă (minim de trei ori într-un interval de trei luni de zile) părintele afectat poate depune plângere penală împotriva părintelui rezident pentru nerespectarea art. 307 al. 2 Cod Penal.

Nerespectarea prevederilor convenite de comun acord, în fața notarului, în baza divorțului notarial, este de asemenea, susceptibilă a atrage sancțiunea prevăzută la art. 307 al. 2 Cod Penal, prin asemănare cu situația echivalentă a existenței unei sentințe judecătorești.

Plângerea penală se adresează de către părintele nerezident la poliția pe raza căreia locuiește în mod efectiv minorul. În această plângere este important a se menționa faptul că părintele rezident s-a produs în mod repetat, indicându-se datele la care s-au produs aceste încălcări a legii, martorii care pot confirma această faptă. Procesele verbale constatatoare ale nerespectării programului de legături personale emise de agenții de poliție din teren, se anexează la plângerea penală și constituie probe privitoare la nerespectarea repetată a deciziilor privitoare la legăturile personale.

Înainte de a depune plângere penală[modificare]

  • Investește sentința cu formulă executorie. Detalii aici
  • Asigură-te că ai martori cu privire la aceste încălcări
  • Cere ajutorul poliției de ordine de publică apelând serviciul 112 și cere polițiștilor care vin la fața locului copii după procesele verbale de constatare ale nerespectării programului de legături personale. Detalii aici

Suport Legislativ[modificare]

Codul penal[modificare]

Reținerea de către un părinte a copilului său minor, fără consimțământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a fost încredințat minorul potrivit legii, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.
Cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta persoanei căreia i s-a încredințat minorul prin hotărâre judecătorească, spre creștere și educare, de a împiedica în mod repetat pe oricare dintre părinți să aibă legături personale cu minorul, în condițiile stabilite de părți sau de către organul competent.
Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Împăcarea părților înlătură răspunderea penală.

—Articolul 307 - Codul Penal al României - Nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului

Codul civil[modificare]

Părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuința acestuia. Instanța de tutelă poate limita exercițiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului.

—Art. 496 alin. (5) din Codul Civil

Legea 272/2004 a protecției copilului[modificare]

(1) Copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament.
(2) Copilul are dreptul de a-și cunoaște rudele și de a întreține relații personale cu acestea, precum și cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.
(3) Părinții sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.

—Art. 14 din Legea 272/2004 privind protecția drepturilor copilului

Jurisprudență[modificare]

Prin sentinta peala nr. 2776/2004 a Judecătoriei Craiova, s-a dispus condamnarea inculpatei B.A. la pedeapsa de 15 zile închisoare pentru infracțiunea prev. De art.307 alin, 2, cu aplicarea art. 74, 76 și 81 C.p, reținându-se că aceasta l-a împiedicat de mai multe ori în cursul anului 2002 pe numiteul S. M., fostul său soț, să aibă legături personale cu minora S.I.

—Carte editată de Ministerul Public - Drepturile minorilor și ale victimelor violențelor în familie - paginile 79-80[1]

Curtea de Apel Craiova, prin decizia penală 6/MF din 27 ianuarie 2005, a respins recursurile formulate de parchet și partea vătămată. Soluția de achitare a inculpatei este criticabilă pentru netemeinicie, din următoarele considerente: în temeiul unei hotărâri judecătorești prin care minora S.I. a fost încredințată spre creștere și educare mamei, iar tatălui i s-a încuviințat să aibă legături personale cu aceasta periodic, în domiciliul acestuia, partea vătămată S.M. s-a prezentat la domiciliul inculpatei în mod repetat, la 21.09, 28.09, 5.10.2002, 2.03 și 1.06.2003, pentru a o lua pe minoră, însă a constatat că în apartament nu se afla nici o persoană. De fiecare dată, partea vătămată a anunțat-o pe inculpată, în scris, că a încercat să ia legătura cu minora, însă aceasta nu s-a conformat hotărârii judecătorești, iar începând cu 1 martie 2002, a dus copilul în domiciliul părinților săi, situat în altă localitate. Aceste împrejurări sunt de natură să demonstreze că inculpata, cu rea-credință și în mod repetat, a împiedicat-o pe partea vătămată să aibă legături personale cu minorul și deci că sunt întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. 2 C.p.

—Carte editată de Ministerul Public - Drepturile minorilor și ale victimelor violențelor în familie - paginile 79-80[1]

Referințe[modificare]

  1. 1,0 1,1 Cartea se poate consulta în format electronic aici Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "PICDCSJ307" este definit de mai multe ori cu conținut diferit