Protejarea legăturilor personale ale minorului/Discuții MAI cu privire la înregistrarea locuinței copilului în RPEP

De la Wikimanuale, o colecţie de manuale libere !

Conform noului cod civil, locuința copilului poate fi la adresa unde locuiesc cei doi copii, la adresa unde locuiește unul dintre copii sau la adresa de reședință unui terț (rudă) sau chiar la adresa unei instituții de ocrotire. Adresa se stabilește de comun acord de către părinți dar în cazul în care aceștia nu se înțeleg, se decide de către instanța de judecată. Din punctul de vedere al RPEP se operează cu noțiunea de domiciliu sau reședință pentru orice cetățean român. Acestea nu sunt, de fapt, decât locuințe în sensul codului civil, care pot fi permanente (cazul domiciliului) sau temporare (cazul reședinței). Pentru simplitate, deoarece, procesul de înregistrare în RPEP ar trebui să fie echivalent, ne vom referi generic la locuință.

Există trei cazuri:[modificare]

Cazul A - În cazul divorțurilor sau separării părinților necăsătoriți, cu ocazia stabilirii măsurilor privitoare la copii, aceștia pot decide de comun acord cu privire la locuința copilului după divorț. Înțelegerea părinților cu privire la acest aspect este autentificată de către notar sau este încuviințată de către instanță.

Cazul B - În cazul în care părinții nu se înțeleg, stabilirea locuinței minorului revine exclusiv instanței de judecată

Cazul C - Cazul părinților care de comun acord decid ca minorul să aibă o anume adresă de locuire, fără ca neapărat să fie separați sau divorțați (de exemplu cazul părinților care lucrează în străinătate și lasă copilul la locuința bunicilor din România sau cazul unor părinți necăsătoriți care se separă în fapt dar se înțeleg cu privire la modul de exercitare al autorității părintești decizând ca locuința să fie la unul dintre ei.

În toate aceste cazuri nu este clar cum se unifică prevederile noului cod civil cu privire la locuința minorului cu prevederile legale privind reședința și domiciliul cetățenilor români. ARPCC consideră că ar fi oportun ca, ocazionat de modificările preconizate la Legea 272/2004 privind protecția copilului să se stabilească obligații legale clare în sarcina părinților pentru ca aceștia să înregistreze oficial locuința minorului (reședința) cu birourile de evidență a populației. Cercetând prevederile OUG 97/2005 am remarcat că toți cetățenii români au obligația să se înregistreze în RPEP în termen de 15 zile de la modificarea stării faptice a locuinței, lucru care, din păcate, nu se întâmplă în toate cazurile.

Cel puțin din punctul de vedere al protecției copilului, în sensul de a proteja dreptul copilului de a păstra relații personale cu persoanele semnificative din viața sa (părinți, bunici, mătuși, unchi, etc.) este important ca aceste informații să fie menținute la zi (pentru ca, în caz de presupusă încălcare a drepturilor organele abilitate să cunoască locul unde ar trebui, de exemplu, să se afle copilul la momentul începerii programului de legături personale stabilit de către sentința judecătorească ori de către planul parental stabilit la notar.

Probleme actuale descoperite din interviurile cu ofițeri de la birourile de evidență a populației[modificare]

Problema 1[modificare]

Pentru minorii sub 14 ani este suficient ca un părinte (de obicei mama, formulare textuală a ofițerului de la un birou de evidență a populației de pe raza municipiului București) să se prezinte cu certificatul de naștere a minorului, pentru ca cererea respectivă să fie procesată și locuința copilului să fie schimbată la noua adresă indicată de părintele în cauză (de regulă mama). Ofițerii de la birourile de evidență a populației nu cer acordul celuilalt părinte în cazul minorilor cu vârsta mai mică de 14 ani. Pentru copiii peste 14 ani însă, se cere acordul. Pare mai degrabă o procedură internă decât o prevedere legală.

Soluție propusă:
Implementarea unui proces, P1 care să guverneze modificarea locuinței copilului cu vârsta mai mică de 14 ani. Un formular special va trebui emis. Conform acestui proces ambii părinți (cazul părinților care exercită în comun autoritatea părintească, fie că sunt necăsătoriți sau căsătoriți) trebuie să semneze formularul special pentru a se opera o modificare a locuinței minorului în RPEP. În cazul în care autoritatea părintească este exercitată de către un singur părinte, doar acel părinte va fi nevoit să semneze formularul respectiv atașând însă sentința definitivă și irevocabilă pare dovedește acest lucru.

Problema 2[modificare]

RPEP are informații despre toți cetățenii români, atât pentru cei pentru care s-a emis o carte de identitate validă cât și pentru cei cu vârsta între 0 și 14 ani. Pentru minorii cu vârsta sub 14 ani, există o legătură în RPEP către părinți astfel încât locuința minorilor coincide cu locuința ambilor părinți (în măsura în care această locuință e comună). Conform algoritmului utilizat, locuința minorului se determină ca fiind locuința mamei.

Soluție propusă:
a)Implementarea unei raportări trimestriale cu privire la toți minorii ai căror părinți nu au adrese de locuire identice și pentru care ar trebui să se determine locuința minorilor printr-un acord. Acestor părinți ar trebui să li se trimită înștiințări cu privire la faptul că trebuie să se prezinte, sub sancțiunea amenzii, la birourile de evidență a populației pentru a clarifica aspectul privind locuința minorului. Acesta este procesul P2
b) Condiționarea procesării cererilor privitoare la locuința unui adult ce are copii de (re)clarificarea situației locuinței minorului astfel:
- Adultul declară pe proprie răspundere, sub sancțiunea legii penale pentru falsul în declarații, că locuința copilului, așa cum este deja înscrisă în RPEP, nu se modifică și este cea reală ori. În caz de neconcordanțe între starea faptică și realitate adultul semnează o informare prin care indică faptul că locuința înscrisă în RPEP nu corespunde cu realitatea, moment în care se eliberează noua carte de identitate adultului iar informațiile privitoare la faptul că există o neclaritate privitoare la locuința copilului se introduc în procesul P1.
- Adultul declară că autoritatea părintească se exercită în mod unic de către celălalt părinte și prin urmare locuința copilului este decisă de către celălalt părinte. Adultul trebuie să prezinte o hotărâre definitivă și irevocabilă din care să reiasă cele declarate.
- Adultul declară că locuința copilului înscrisă în RPEP se modifică la noua sa locuință, moment în care se pretinde prezentarea unui act din care să reiasă că acesta are dreptul legal de a schimba locuința minorului conform unui document care poate fi:
> o sentință definitive și irevocabilă de încredințare a copilului spre creștere și educare anterioară datei de 1 octombrie 2011
> o sentință ulterioară datei de 1 octombrie 2011 prin care se stabilește exercitarea autorității părintești în mod unic de către acest părinte
în cazul în care adultul nu poate prezenta unul dintre cele două documente descrise mai sus se emite cartea de identitate pentru adult iar informațiile privitoare la faptul că există o neclaritate privitoare la locuința copilului se introduc în procesul P1.

Problema 3[modificare]

Este neclar dacă prezentând o sentință emisă de instanță ori un acord notarial cu privire la locuința copilului, RPEP are sau nu posibilitate să acomodeze pentru minor o locuință diferită de locuințele celor doi părinți. În cursul audienței din data de 12.09.2012 de la sediul MAI, Direcția de Evidență a Populației s-a clarificat că acest lucru este posibil.

Nu este o problemă

Problema 4[modificare]

Angajații de la Evidența Populației și chiar și Direcția Generală, în baza OUG97 nemodificat pentru a deveni coerent cu prevederile noului cod civil, nu acceptă (aparent) ca părinții să decidă de comun acord ca locuința minorului să fie la un terț, altundeva decât locul unde fiecare dintre ei, împreună sau separat, locuiesc. Problema a fost sesizată în cursul audienței din data de 12.09.2012 de la sediul MAI, Direcția de Evidență a Populației. A se vedea acest mesaj

Soluție: este importantă modificarea OUG97 pentru ca să se introducă un formular special de stabilire a locuinței sau domiciliului pentru copilul cu vârsta între 0 și 14 ani. OUG97 ar trebui să prevadă această posibilitate ca locuința minorului cu vârsta mai mică de 14 ani să fie diferită de locuința celor foi părinți.

Problema 5[modificare]

Acte necesare eliberării cărții de identitate pentru minorul cu vârsta de 14 ani: aici

  • un singur părinte poate sa se prezinte și cei de la MAI Evidenta Populației considera ca e ok asa
  • nu se face verificarea dacă sau nu exista acordul celuilalt părinte -- se considera ca e acord tacit
  • chiar si in cazul unei sentinte judecatoresti de custodie comuna nu e nici o problema din pct de vedere al MAI ca locuinta va fi schimbata la 400 de km distanta de locul unde a fost stabilit prin hot. jud. (blocand de facto legautrile personale ale copilului cu parintele nerezident). MAI in continuare "echivaleaza" faptul ca "s-a stabilit locuinta minorului la unul din parinti" (adica la o adresa fizica X) cu faptul ca copilul a fost incredintat (ca un pian) acelui parinte care poate schimba locul unde e depozitat pianul de cate ori doreste.

Problema 5[modificare]

Procedura actuală de schimbare a locuinței minorului care nu are încă buletin aici

  • un singur parinte poate sa se prezinte si cei de la MAI Evidenta Populatiei considera ca e ok … cu ocazia schimbarii locuintei parintelui se misca in baza de date nationala si locuinta copilului minor cu varsta mai mica de 14 ani
  • Se incalca prevederile codului civil care spune ca aceasta se poate face doar prin acordul comun al parintilor
  • Nu se permite stabilirea prin acordul ambilor parinti a locuintei minorului la un tert asa cum permite art. 92 din NCC

Documente[modificare]

  • Cerere de audiență a ARPCC din 28 august 2012
  • Accept audiență din partea MAI
    • Propunerea #5 de modificare a unor paragrafe din textul proiectul de modificare a legii 272/2004 pentru a fi coerente cu feedback-ul Ministerului Justiției de a se găsi o formulă administrativă (inclusiv contravențională) de protejare a dreptului minorilor de a nu fi îndepărtați de părintele nerezident.
    • Argumentația #4 (se argumentează necesitatea stabilirii explicite a locuinței minorului conform Principiilor Legislației Europene privitoare la Autoritatea părintească și se arată că obiecția principală ridicată de MAI (conform căreia o sentință privitoare la locuința copilului stabilită de instanță nu va mai putea fi schimbată decât tot de instanță) nu este justificată deoarece codul civil are prevederi care permit modificarea locuinței cu acordul ambilor părinți chiar și dacă a existat o decizie anterioară a instanței de tutelă pentru o altă locuință.