| Instanța
|
Dosar
|
Observații
|
Link
|
Judecătoria
Moreni
|
1097/262/2014
|
Decizia civilă nr. NR.569/2015 din 22.09.2015
Președinte: Dumitra Constantin Daniel; Grefier: Brici Valentina
Observații: sentință care recunoaște alienarea parentală, în baza raportului de expertiza judiciară: "În altă ordine de idei, prin raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză, expertul psiholog a stabilit că în percepția fiicei parților, imaginea maternă este compromisă şi distorsionată, ca efect al fenomenului de alienare parentală, provocat de tatăl reclamant, impunându-se îmbunatățirea relației copilului cu mama, pentru a legătura apariția unor consecințe negative pe plan psihologic care pot apărea pe termen lung (inclusiv depresia). Dacă s-ar stabili locuința copilului la tată, posibilitățile refacerii relației dintre pârâtă și fiica sa se vor diminua semnificativ."
|
viitor
|
Tribunalul
București
Judecătoria
București
|
1110/281/2010
(civil)
23226/302/2011
(penal)
|
Decizia civilă nr. NR.535A/2010 din 23.05.2012
Președinte: Daniela Anica Dudu, judecător: Tatiana Severin; Grefier: Mihaela Popovici
Observații: fetiță în vârstă de trei ani răpită de către tatăl ei de la fostul domiciliu conjugal, caz clasic de alienare parentală rezolvat din punct de vedere juridic prin reîndredințare către mamă dar în fapt nerezolvat prin imposibilitatea executorilor judecătorești de a pune în aplicare deciziile repetate ale instanțelor civile, și "clemența" arătată de secția penală a Tribunalului București care a decis suspendarea executării pedepsei privative de libertate
|
TB.civil
JS5.penal
TB.penal
|
Curtea Constituțională
a României
|
xxxx/xxx/xxxx
|
Decizia nr 82 din data de 25.02.2003
Președinte: Nicolae Popa; judecători: Costica Bulai, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Serban Viorel Stanoiu
Lucian Stangu, Ioan Vida, Paula C. Pantea; Magistrat asistent: Mihaela Senia Costinescu
"se poate întâmpla, în asemenea situații, ca părintele căruia i-a fost încredințat copilul să se defuleze, transmițându-i acestuia ostilitatea pe care o resimte față de fostul soț, care, deși, poate întemeiată din punctul său de vedere, nu este de natură să îl descalifice pe acesta din urmă (n.n. părintele nerezident) ca părinte, fiind lipsită de justificare din punctul de vedere al copilului. Prin urmare, instabilitatea afectivă și emoțională a minorului, pe fondul unei imaturități psihice și a lipsei experienței de viață, îl privează pe acesta de posibilitatea de a sesiza care este adevăratul său interes și, adesea, de a discerne intre bine și rău. [...] celalalt părinte, căruia i s-a încredințat copilul și care este debitorul obligațiilor corelative, fiind ținut sa-i asigure fostului sau soț, care și-a păstrat calitatea de părinte, realizarea efectivă a drepturilor conferite de lege. O atare conduită cooperantă este impusă de împrejurarea că drepturile menționate constituie, în realitate, mijloace pentru îndeplinirea obligațiilor pe care le are orice părinte fata de copilul său și care subzista atâta timp cât părintele nu este decăzut din drepturile părintești."
|
Decizie
|
| CEDO
|
Cauza Lafargue vs. România
|
Petiția numărul 37284/02, hotărârea din 13 iulie 2006
"După un raport fără dată, furnizat de către Guvern și stabilit de către psihologii care au participat la întâlnirile reclamantului cu copilul său, acesta din urmă manifesta o oarecare reticență față de tatăl lui la începutul întâlnirilor, dar de fiecare dată, cu ajutorul jocurilor, relațiile s-au îmbunătățit. Totuși, copilul refuza să petreacă o săptămână întreagă cu tatăl său. După un alt raport stabilit de aceeași psihologi și depus de către reclamant, atitudinea de reticență a copilului era rezultatul influenței mamei care, în mod indirect, îi precizase la început că îi este interzis să se bucure de prezența tatălui său."
|
Hotărâre
|
Judecătoria
Cluj
|
6883/211/2009
|
Sentința 14786/2010
Președinte: XXXXXXXXXXXXXXXX; Grefier: XXXXXXXXXXXXXX
Observații: instanța ia notă de raportul autorității tutelare care raportează fenomenul de alienare: ”Din păcate, la acest moment instanța apreciază că există unele elemente care ar indica posibila instalare a unui sindrom de alienare parentala, [copilul] preluând considerațiile tatălui său, în apreciere și formulare, în ceea ce o privește pe reclamantă. Din nefericire, practica a dezvăluit foarte puține situații în care părinții au reușit să aibă înțelepciunea de feri copilul de orice observații negative pe care față de celălalt părinte, cu dorința de de păstra copilului un echilibru și o imagine pozitivă a părintelui absent.”
|
Sentință Judecătorie
|
Judecătoria
Brașov
|
9267/197/2006
|
Sentința civilă nr. 2969/2008 din 21.03.2008
Președinte: LAURA ACHTEN; Grefier: LAURA DASCĂLU
Observații: Fetița în vârstă de 11 ani a fost reîncredințată tatălui la 6 ani după ce mama a scos-o ilegal din țară. Decizia este prima de care avem cunoștință în care instanța recunoaște abuzul emoțional la care minora a fost supusă prin supunerea ei la alienarea parentală (despărțirea de tată, de țara și mediul în care locuia)
|
Sentință Judecătorie
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECTIA III A CIVILĂ
|
21749/3/2005
|
Decizia civilă nr. 1057/2006 din 08.05.2006
Președinte: DANIELA ADRIANA BÎNĂ; judecător: IOANA A.HEROLD PETRE, judecător: RALUCA MOGLAN, Grefier: DIANA ȘULEA
Observații: Copilul încredințat tatalui. Mama a cerut creșterea programului de legături personale la jumătate din toate vacanțele școlarului, în ciuda opoziției minorului. Curtea a admis recursul mamei pe considerentul că un astfel de program de legături personale va permite refacerea legăturilor afectate dintre copil și părintele nerezident
|
Decizie
|
Curtea de Apel
București
|
3638/300/2008
|
Decizia civilă nr. 943/2010 din 23.09.2010
Președinte: XXXXXXXXXXXXXXXX; Grefier: XXXXXXXXXXXXXX
Observații: Curtea păstrează nemodificate deciziile instanțelor de fond și se apel care nu au redus programul de legături personale ale părintelui nerezident în ciuda opiniilor exprimate de minorul de 13 ani în sensul reducerii acestor interacțiuni. Curtea a concluzionat că instanțele de apel și fond în mod corect au interpretat că interesul superior al minorului nu este egal cu ceea ce spune minorul afectat de conflictele între părinți și de influențele provenind din partea părintelui rezident. Curtea a constatat că programul și asa limitat de legături personale dintre minor și părintele său (un weekend la două săptămâni) de abia poate servi dezideratului refacerii legăturilor personale dintre minor și familia părintelui nerezident. Prin urmare Curtea a respins cererile părintelui rezident de a se reduce și mai mult acest program invocând jurisprudența CEDO relevantă în materie
|
Decizie
|
Tribunalul
București
|
6698/94/2009
Cazul Uzunov
|
Decizia civilă nr. NR.1181A din 08.11.2010
Președinte: C.C.; Judecător: L.I.C.; Grefier: V.A.
Observații: Minorele de 7 și 9 ani au fost reîncredințate tatălui în baza probării faptului că decizia instanței de fond nu a fost argumentată pe o bază obiectivă fiind decisă doar în baza prezumției că "fetele au nevoie de îngrijirea pe care numai o mamă o poate acorda copiilor" și pe observația că "modul în care mama a gestionat situația contravine fundamental interesului superior al copilului, contribuind la accentuarea separării celor două fetițe de tatăl lor, cu riscul de a face această separare ireversibilă", cu alte cuvinte s-a depistat fenomenul de alienare parentală determinat de acțiunile și manipulările mamei asupra fetițelor
|
Decizie Tribunal
|
Curtea de Apel
Constanța
|
XXXX/XXX/XXXX
|
Decizia civilă nr. 6/FM/2009 din 23.01.2009
Președinte: XXXXXXXXXXXXXXXX; Grefier: XXXXXXXXXXXXXX
Observații: Deși tributară concepției de stil vechi precum că un program de legături personale de tipul ”un week-end din doua” este suficient între părintele nerezident și copil, hotărârea are unele prevederi interesante din prisma explicării faptului că unitatea de învățământ are obligații pozitive de a informa părintele nerezident la cerere și din oficiu, privitor la situația școlară a copilului. Hotărârea re-statuează faptul că limitarea dreptului la vizită al părintelui nerezident reprezintă o măsură ce poate fi dispusă doar în situații excepționale
|
Link
|
Judecătoria
Avrig
|
175/787/2013
|
Sentința civilă nr. 559/2013 din 12.11.2013
Președinte: XXXXXXXXXXXXXXXX; Grefier: XXXXXXXXXXXXXX
Observații: Sentință novatoare prin faptul ca în cazul unor părinți cu nivel de conflict parental mare și copil alienat parental instanta a decis ca transferul copilului sa se facă în fata instituției de învățământ iar nu la domiciliul copilului (care este și domiciliul părintelui alienator). Pentru a reduce nivelul de conflict inter-parental transferul va fi efectuat de către bunica sau unchiul matern iar nu de către mama alienatoare. În plus pentru a se putea audita modul în care mama alienatoare comunica cu privire la copil, instanta a decis ca comunicarea intre părinti sa se realizeze prin intermediul e-mailului, pentru a exista probe reale ca mama informează pe tata privitor la situația școlară sau medicala a copilului, respectiv la deciziile importante ce trebuiesc luate privitor la copil. În mod corect instanta nu a găsit ca "conflictul dintre părinti" ar fi un motiv temeinic de a se refuza părintelui nerezident dreptul de a exercita autoritatea părintească asupra copilului
|
Sentință Judecătorie
|
Judecătoria Sectorului 2
Sectorului 2
|
24672/300/2013
|
Decizia civilă nr. 175/787/2013 din 28.05.2014
Președinte: Valentina Petrescu; Grefier: N/A
Observații: Copilul alienata de către tată și bunica din partea mamei (!!). Instanța recunoaște fenomenul de alienare parentală și ia măsura stabilirii locuinței copilului la mamă
|
Link
|
Judecătoria
Sector 5 București
|
16666/302/2013
|
Decizia civilă nr. 329/2014 din 23.10.2014
Președinte: ELENA VALENTINA SORESCU; Grefier: MAGDALENA CONSTANTIN
Observații: Instanța recunoște alienarea și decide un program gradual de restaurare a legăturilor personale dintre minora de cinci ani și părintele alienat. Pentur 2 luni cei doi se vor întâlni la sediul DGASPC, apoi pentru alte două luni se vor întâlni nesupravegheați în afar alocuinței mamei iar peste încă două luni copilul va putea inclusiv înnopta la reședința tatălui nerezident. Citat: "Mai mult, aceasta [minora] manifestă o anumită reticență în relația sa cu tatăl, refuzând sau acceptând cu greu întâlnirile cu tatăl său mai ales atunci când nu este prezentă mama sau bunica maternă, atitudine determinată de anumite erori comportamentale comise de mamă, de conduita nepotrivită a acesteia în abordarea situației și de neînțelegerile dintre părinți, așa cum rezultă din raportul de expertiză psihologică judiciară de la filele 130 - 150 din al doilea volum al dosarului și din întreg probatoriu administrat în cauză [...] Afecțiunea paternă reprezintă un element de echilibru în viața oricărui copil contribuind la crearea un climat pozitiv de dezvoltare. Instanța constată că, având în vedere că se impune modificarea conținutului dreptului tatălui de a păstra legătură cu minora, între părți apar neconcordanțe sub aspectul modalității în care să se desfășoare acest program. La alegerea modalității concrete de exercitare a acestui drept, instanța urmează să țină cont de interesul superior al copilului, respectiv de necesitatea ca părintele în discuție să - l poată vedea pe minor și să țină personal legătura cu el, pentru a constata felul în care i se asigură îngrijirea, creșterea și sănătatea, dezvoltarea fizică și morală și pentru a putea realiza și o apropiere sufletească normală între copil și părintele respectiv, fără însă ca aceasta să interfereze cu activitățile normale ale copilului sau cu relația cu celălalt părinte, precum și fără a afecta sentimentul de stabilitate de care trebuie să beneficieze minorul. Instanța va avea în vedere la stabilirea programului de vizitare atașamentul minorei față de mamă, vârsta acesteia și starea psihică și emoțională a minorei. Astfel, instanța reține că minora prezintă o formă ușoară de alienare parentală, aș a cum rezultă din raportul de expertiză psihologică judiciară, ca urmare a erorilor comportamentale ale mamei, care nu a reușit nici în prezent să depășească resentimentele și frustrările personale generate de comportamentul reclamantllui - pârât din timpul căsătoriei."
|
Sentință
|
Judecătoria Brăila
|
19843/196/2014
|
Decizia civilă nr. 287/2015 din 22.01.2015
Președinte: Alina Aurora Nicolau; Grefier: XX
Observații: În cauza de fața instanța identifica sindromul alienării parentale, recunoscut constant în practi a Curtii Europene a Drepturilor Omului prin numeroasele sale decizii prin care Curtea a constatat încălcări ale prevederile art. 8 referitor la dreptul la viața privata și la familie deoarece statul nu a protejat părintele privitor la fenomenul alienării parentale (ex.Cauza Mincheva vs. Bulgaria, decizia din data de 02.09.2010, Cauza Zavrel vs. Cehia, decizia din data de 18.04.2007).
|
Sentință
|
Judecătoria Sectorului 3
|
37515/301/2013
|
Decizia civilă nr. XXXXXXX
Președinte: Madalina Muscalu; Grefier: XX
Observații: În cauza de fața instanța identifica sindromul alienării parentale si conflictul dintre parinti si dispune un program de legaturi personale al tatalui cu minorele la sediul DGASPC Sector 3 si consiliere psihologica pentru parinti. Dispozitivul sentintei este foarte detaliat si exact precizat ce trebuie sa faca fiecare parte
|
Sentință
|
Judecătoria Sectorului 4
|
7439/4/2015
|
SENTINTA CIVILĂ NR. 11701
PREȘEDINTE: Claudiu C. Ulariu GREFIER: Florența Boc
Observații:Astfel, instanța reține că minora prezintă o formă ușoară de alienare parentală, așa cum rezultă din raportul de expertiză psihologică judiciară, ca urmare a erorilor comportamentale ale mamei, care nu a reușit nici în prezent să depășească resentimentele și frustrările personale generate de comportamentul pârât din timpul căsătoriei și după divorț.
|
Sentință
|
Judecătoria Moreni
|
XXXXXXXXX
|
SENTINTA CIVILĂ NR.569
PREȘEDINTE: XXXXXXXXX GREFIER: XXXXXXXX
S-a luat în examinare cauza civilă având ca obiect stabilirea domiciliu minor, formulată de reclamantul - , în contradictoriu cu parata - .Dezbaterile în cauză au avut loc în şedinţa publică din ..., fiind consemnate în încheierea de şedinţa de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenţa, când instanţă, pentru a da posibilitatea reclamantului să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea la ....., dată la care,
|
Sentință
|
| Judecătoria Sectorului 6
|
10766/303/2013
|
SENTINŢA CIVILĂ NR. 6879
Instanţa atrage atenţia părţilor ca pe viitor să respecte anumite obligaţii ce le revin în calitate de părinţi, pentru a răspunde corespunzător nevoilor minorilor, corespunzător recomandărilor făcute de psihologii desemnaţi de către instanţă, în rapoartele de evaluare efectuate, pentru a nu prejudicia în mod iremediabil relaţiile dintre membrii familiei.
|
Sentință
|
| Judecătoria-Slatina
|
7844/311/2013
|
Constanta perimata cererea formulata de reclamantul B, cu domiciuliu in ...., judetul contradictoriu cu parata, cu acelasi domiciul , citata si comuna ...., sat ...., judetul...., la familia parintii sai, prin curator, avocat..., cu domiciliul..., judetul Olt avand ca obiect "excercitarea autoritatea parinteasca, stabilirea domiciliu minor si pensie de intretrinere"
|
Sentință
|
| Judecătoria Carei
|
Dosar nr. 1355/218/2012
|
Admite cererea formulata de petenta EC in dosar nr.1355/218/2012 domiciliata in Carei, ca intemeiata.
|
Sentință
|
| Judecătoria Ploiesti
|
15821/281/2014
|
S-a considerat că pedeapsa cu închisoarea, chiar in modalitatea suspendării sub supraveghere, astfel cum a solicitat reprezentantul parchetului este prea aspră, nefiind proporţională cu circumstanţele reale de producere a faptei, precum si cu cele personale a inculpatei ( integrată in societate )
|
Sentință
|
