Legea Împotriva Alienării Părinești/L61
feedback
[modificare]Amenzi operative
[modificare]- Amenzile exista implicit in legea 272/2004 dar trebuie sa le facem explicite in legea 61/1991
- Pentru detalii si linie de argumentatie vezi aici [ngo3382] [ngo3652]
Procedură executare
[modificare]- A se vedea răspunsul de aici [ngo3653]
CB [ngo3179][B]
[modificare]cele 3 conditii:
- Nu exista o hot jud sau vreun plan parental, totusi parintele are dreptul (dat de lege) sa isi vada copilul / orice boicot al acestui drept e abuz
- Exista un plan parental semnat la notar – executorul nu poate interveni
- Exista o hot jud
Sunt 2 momente in secventa:
- Verificarea acceptului/refuzului PR
- Verificarea acceptului/refuzului copilului
CB [ngo3179][A]
[modificare]Nici nu mai stiu de cate ori au “refuzat” copiii mei sa mearga la gradi si la scoala. Da’ tot i-am imbracat eu (si/sau mama lor) si i-am dus frumusel la scoala/gradi. Idem trebuie sa faca si PR chiar daca minorul refuza verbal cat e in casa sau in bratele PR idea de interactiona cu parintele nerezident (PNR). Acela nu e un refuz ci e doar un “moft”.
Sa fie clar – “refuzul minorului care sta singur in fata casei cu parintele nerezident” (cu parintele rezident stand in casa cu usa incuiata, dupa ce l-a scos in prelabil pe copil cu bagajele si i-a spus ferm ca trebuie sa mearga cu tata/mama) NU este MOFT. Este cu totul si cu totul altceva decat “refuzul minorului care sta in bratele parintelui rezident” si care spune tatalui / executorului / politistului / psihologului ca NU vrea sa mearga cu tata.
Primul tip de refuz poate insemna ori o alienare profunda ori un abuz nedescoperit din partea parintelui nerezident. Cel de al doilea refuz este clar nerespectare program de legaturi personale (din partea parintelui rezident) Parintele resident are datoria (deja inscrisa in lege) de a sprijini activ relatiile personale ale minorului cu celalalt parinte. O eventuala clarificare in L61, L272 si in NCPC va adduce doar clarificari privind cee ace inseamna aceasta obligatie in concret, la momentul executarii. Cred ca am mai detaliat “procedura minima” pe care trebuie sa o respecte PR. Am invata-o de la o d-na executor din Bucuresti.
Net: Ca sa ajungem sa se consemneze refuzul minorului, trebuie ca data sa se vada daca exista (ori nu) refuzul parintelui rezident…. Iar acest refuz sa fie sanctionat contraventional initial si apoi chiar si in penal, independent de refuzul / acceptul minorului. Cata vreme parintele nerezident nu respecta procedura nici nu trebuie sa se consemneze vreun refuz al minorului pentru ca nu minorul refuza in aceasta etapa ci parintele rezident. Daca PR nu se conformeaza sentintei se da amenda (zic eu) de catre politest sau de catre functionarul de la AT. Punct. Aici trebuie umblat la lege, in opinia mea. Ca nu e clara si nu da organelor statului nici o putere de sanctionare operative a adultului.
Daca insa PR incepe sa se conformeze, de abia atunci vom vedea daca minorul se opune sau nu executarii programului de legaturi personale. O astfel de opunere nu mai este un “moft” ci un lucru serios.
Eu totusi sunt convins ca in 95% din cazuri minorul o sa vina de buna voie cu parintele sau. Pentru cele 5% din cazuri cred ca ar trebui in continuare sa se se aplice art. 912. Pentru ca doar acela e refuz al minorului, refuzul sau, cand sta de unul singur imbracat adecvat, cu bagajelul facut, in afara casei unde locuieste de obicei. Acolo vorbim de un abuz puternic despre care insa nu se stie daca e comis de parintele resident (alienatorul) sau chiar de catre parintele nerezident (care, sa spunem a abuzat copilul anterior – mai sunt cazuri de copii batuti, violate, etc.) Acolo e intr-adevar necesara consilierea.
Deci inca o data, in opinia mea, ar trebui ca legea sa prevada DOUA ETAPE DISTINCTE de constatare a refuzului/acceptului programului de legaturi personale: - Refuzul/acceptul adultului rezident, sanctionat initial contraventional, apoi in penal (daca persista de mai mult de X ori) - Refuzul minorului (unde trebuie in continuare sa fie o procedura de consiliere … cu psiholog si tot tacamul , ceva in genul lui NCPC art 912, doar usor modificat/clarificat)
Si cele 2 etape NU ar trebui sa se confunde in sensul ca “refuzul ulterior al minorui” sa il scutesca pe adult de penalizare pentru refuzul sau anterior (inteleg ca au fost cazuri in care procurorul l-a scapat pe parintele alienator cu un NUP dupa ce l-a audiat pe minor si minorul i-a spus “nu vreau sa merg cu X”). E culmea sa vezi cum o opinie a unui minor salveaza un adult care nu respecta o lege sau o sentinta judecatoreasca cu de la sine putere. Aici nu trebuie (sa mai fim) la acel joc numit “v-ati-ascunselea” sa avem situatii de tipul “urma-scapa-turma”…. Opinia minorului este (si trebuie sa fie) irelevanta dpdv al pedepsei (contraventionale la inceput, penale mai apoi) ce trebuie aplicata unui parinte care nu respecta procedura de predare a minorului pe motiv ca “minorul nu vrea” … .nu parintele e chemat sa constate daca minorul vrea sau nu ci executorul, politistul de proximitate si/sau specialistul DGASPC/AT … dar asta nu se poate intampla decat DUPA ce exista un “accept curat” din partea parintelui resident.
idee =
[modificare]L61 cu amenda zilnica -- care se va aplica zi de zi de catre organele de poli?ie, pâna la returnarea copilului. [trebuie coroborat si cu CPC] - specialistii AT sa poata sa asiste la punerea in executare a programului de legaturi personale si sa aplice sanctiun contraventionale (sunt functinari publici - multe alte categorii de functionari publici pot, prin lege, sa aplice sanctiuni - sanctiuni mai mari daca abuzatoul este un angajat al statului sau reprezint o autoritate a statului (politist, avocat, judecator, parlamentar) - consiliere psihologica decontata de CASS - pentru czurile aflate in conflict parental puterinc, refuzul sau boicotul sanctionat - mediere obligatorie pt cazurile care nu implica violenta - alienarea - separarea copilului de alienator (serviciu rezidential) - utilizarea de spatii dedicate pentru intalnirea PR si copil (pt transferul copilului)