Manual alienare părintească/Contribuții și susținere

De la Wikimanuale, o colecţie de manuale libere !

Contribuții directe

  1. Dr. Emil Ciurea, medic, Anglia,
  2. Cătălin Bogdan, președinte ARPCC
  3. Christian Lindemayer, București,
  4. Carmen Corodeanu, student psihologie
  5. Maria Pleșca, psiholog, București
  6. Razvan Korodi, student psihologie, Brașov

Susținere specialiști în psihologie (în ordinea înregistrării)[modificare]

  1. psiholog Doina Grasu, psihoterapeut, București (doina.grasu@psihoterapeutultau.ro)
  2. Tuchel Cristina, DGASP Galați
  3. psiholog Dr., psihoterapeut Armand Veleanovici, București, coordonator al Centrului de Consiliere DGASPC Sector 2 Bucuresti, practica privata, psiconsulting@gmail.com
  4. psiholog Oana (ȘOROAGĂ) Vasiu, Sibiu, psiholog clinician atestat de colegiul psihologilor din România și master în psihoterapie analitică . membru al asociației psihologilor din România și al asociației române de psihologie analitică. participanta la diverse cursuri de consiliere și psihoterapie, conferințe și congrese de specialitate.
  5. Lidia Iliea, Galați, organizator al conferinței Exemple de bune practici în educația parentală
  6. Dr. Vartosu Ioana, medic de familie, Asociația Școala Mamei, Timișoara - salut cu mult entuziasm aceasta inițiativă, de fapt orice inițiativă menită să asigure o dezvoltare armonioasa a copilului și sa nu îl lezeze din nici un punct de vedere. De 7 ani de zile conduc o asociație a cărei activitate principala este educația părinților pentru a-și creste copiii sănătoși atât fizic cât și mental și să se dezvolte armonios. Din păcate în România, divorțul este încă privit ca un subiect tabu și fiecare își reprimă sentimentele negative și le manifestă involuntar spre copil. Există foarte puțină literatură în acest sens și foarte putina ghidare sănătoasă a părinților înaintea în timpul și după separare.
  7. psiholog Mihaela Sahlean, doctorand în psihologie, lector universitar și psihoterapeut, București - “Nimeni nu poate sa pretindă nici unui părinte să se împace cu ideea de a nu-și vedea copilul, de a renunța la el, de a da 'cancel' pe 'istoria' de până atunci petrecută împreună sau să împrumute un mod străin de a privi lucrurile.“
  8. Dr. Cicu Gabriel – Psihiatru și Psihoterapeut psihanalist, București
  9. Clinica de psihiatrie, psihoterapie și dezvoltare personală Psymotion, București
  10. Psiholog Dănuț Negru, psihoterapeut, Brașov
  11. Psiholog Camelia Borlean, psiholog pe lângă Curtea de Apel Oradea
  12. Psiholog Anda Păcurar, București - "Dacă ar fi sa spun câteva cuvinte despre acest subiect al alienării părintești: Copilul își iubește ambii părinți indiferent de circumstanțe. Când un părinte încearcă să-l priveze de celălt sau să-l denigreze pe celălalt copilul trăiește o dilemă de loialitate. Este pus să aleagă, nu-și dorește și atunci învață să-și ascundă sentimentele, să reacționeze doar pentru a-l mulțumi sau a-l proteja pe părinte. Suferința lui va fi adesea mută și neînțeleasă de adulți. Ideal ar fi dacă adultul ar încerca să privească lucrurile prin ochii copilului și să nu-l mai pună pe acesta în situația de a-l proteja pe el ca adult"
  13. Psiholog Jeni Chiriac "Subiectul mă interesează întrucât mulți din Direcția de Protecție ignoră acest sindrom. Eu am lucrat, l-am vazut și chiar Direcția de Protecție a Copilului m-a acuzat că vehiculez un sindrom nerecunoscut de DSM etc."
  14. judecător Cristi Danileț, Oradea, membru ales al CSM, începând cu ianuarie 2011
  15. Daniela Pantazi, judecator specializat în cauze cu minori, Oradea "Apreciez nespus efortul dvs. in a face demersurile necesare pentru recunoasterea fenomenului PAS, in ambele sale acceptiuni, in Romania. Sprijinul meu este garantat, voi transmite informatiile si altor colegi specializati in dreptul familiei. Sunt judecator specializat in dreptul familiei, am revenit in instanta dupa o perioada mai lunga de timp. Desi in ultimul timp am observat ca multi soti aflati in procedura de divort ajung la un acord asupra incredintarii si legaturilor personale privind proprii lor copii, din pacate exista mai multe conflicte privind incredintarea si stabilirea accesului la copil. Judec saptamanal astfel de cauze, unele sunt dramatice si nu pot sa raman indiferenta."
  16. Dr. Ștefan Iulian-Laurențiu, președintele Institutului de Psihologie Judiciară: Alienarea parentala reprezintă una dintre cauzele psihologice ale traumei suferite de către copiii din familiile care s-au dizolvat in urma divortului. Alienarea parentala se manifesta îndeosebi prin forme de razbunare ale parintelui care are un ascendent mai puternic in relația cu copilul. Alienarea parentala distruge destine si face viața cuplului mama-tata-copil imposibila. Ea determina in final izbucnirea unui conflict care agraveaza starea copilului si a cuplului ideal. Opriti abuzul împotriva copiilor, acceptati realitatea, Alienarea parentala distruge vieți!

Organizații care susțin acest manual[modificare]