Manual implementare custodie unică/Sancțiuni

De la Wikimanuale, o colecţie de manuale libere !
Sari la navigare Sari la căutare

Nerespectarea programului de legături personale cu minorul și modul reprezintă o mare problemă în sistemul juridic românesc.Aceasta este în primul rând o încălcare grosolană a dreptului copilului de a avea acces la ambii părinti. Restricționarea de către oricare părinte a dreptului copilului de a avea acces la celălalt părinte cel puțin astfel cum este stabilit programul de legături personale de către instanță trebuie penalizată cât mai drastic, dacă nerespectarea programului se face de către părintele-unu, și ar trebui prevăzută expres în hotărârea de încredințare a minorilor. Există însă și cazuri de nerespectare a programului de legături personale care apar ca urmare a indolenței sau relei credințe a persoanelor din cadrul organizațiilor cu care copilul intră în contact (de exemplu spitale sau scoli care refuză accesul părintelui-doi la informațiile cu privire la copil). Aceste cazuri nu pot face însă decât obiectul unei prevederi cu caracter general, care este recomandat să apară în hotărârea de încredințare a minorilor pentru a putea fi opusă respectivei instituții imediat ce o astfel de încălcare apare.

Suportul legal[modificare]

Art. 379. din Noul Cod Penal[1] (sau articolul 307 din Vechiul Cod Penal) cu privire la Nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului spune următoarele:

  1. Reținerea de către un părinte a copilului său minor, fără consimțământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a fost încredințat minorul potrivit legii, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.
  2. Cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta persoanei căreia i s-a încredințat minorul prin hotărâre judecătorească spre creștere și educare, de a împiedica, în mod repetat, pe oricare dintre părinți să aibă legături personale cu minorul, în condițiile stabilite de părți sau de către organul competent.
  3. Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Art. 15 din legea 272/2004 [2][modificare]

(1) In sensul prezentei legi, relațiile personale se pot realiza prin:
a) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o alta persoana care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relații personale cu copilul;
b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
c) găzduirea copilului pe perioada determinata de către părintele sau de către alta persoana la care copilul nu locuiește în mod obișnuit;
d) corespondenta ori alta forma de comunicare cu copilul;
e) transmiterea de informații copilului cu privire la părintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a menține relații personale cu copilul;
f) transmiterea de informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menține relații personale cu copilul.
(2) Transmiterea informațiilor prevazute la alin. (1) lit. e) si f) se va face cu respectarea interesului superior al copilului, precum și a dispozițiilor speciale vizând confidențialitatea și transmiterea informațiilor cu caracter personal.

În practică (la nivelul anilor 2009 și 2010) penalizarea părinților abuzatori se întâmplă foarte rar, datorită delăsării parchetelor. [3]

Cauze CEDO[modificare]

Cauza Lafargue vs. România a condamnat România pentru faptul că statul în general (și procuratura ăn particular) nu au luat măsuri pentru refuzul unui părinte de sex feminin de a permite punerea în aplicare a sentințelor judecătorești de permiteau dreptul de acces pentru părintele de sex masculin la copilul său. Timp de mai bine de șase ani mama a refuzat punerea în aplicare a programelor de legături personale cu minorii, și de fiecare dată plângerile formulate de către pârât au primit NUP de la procurori. Într-un singur caz mama a fost penalizată cu amendă administrativă.

Jurisprudența[modificare]

Suportul legal este dat și de jurisprudența CEDO care în cauza Ignaccolo-Zenide c. României cere statului să se doteze cu mijloacele juridice adecvate și suficiente pentru a penaliza părintele care are un comportament ilegal:

  • "Există o jurisprudența internă și internaționala constantă în a arăta că soluționarea cauzelor cu minori, în oricare din moduri, în special atunci când se invocă o separare a părintelui de minor care nu ar fi în interesul acestuia și mai ales când drept vinovat este indicat celălalt părinte, trebuie să se facă cu celeritate tocmai pentru a preveni situația în care instanța sa fie obligată să consfințească juridic o situație de fapt creată de curgerea timpului și care nu este conformă . interesului superior al copilului (CEDO, cauzele Monory c. României și Ungariei, Ignaccolo-Zenide c. României, Hokkanen c. Finlandei, Nuutinen c. Finlandei și mai ales Sylvester c. Austriei). În acord cu această jurisprudență, constatând că în prezenta cauză situația schimbată față de momentul încredințării inițiale este reversibilă și, față de constatările instanței în sensul că modul în care s-au schimbat împrejurările este unul vătămător pentru minora A-K., atât în prezent cât și în viitor, instanța constată că reîncredințarea minorei către reclamant se impune, astfel că în temeiul art.44 alin. l C.fam. va admite cererea și va reîncredințat minora spre creștere și educare reclamantului. "(Citat din Sentința Civilă nr. 2969/2008/Brașov [4])
  • "Referitor la acest tip de comportament venind de la o parte, în special atunci când este părinte într-un litigiu referitor la minori, jurisprudența CEDO a stabilit deja că nu trebuie exclusă recurgerea la sancțiuni atunci când părintele cu care locuiesc copiii are un comportament ilegal (CEDO, cauza Ignaccolo-Zenide c. României, păr. 106) și că este obligația statului să se doteze cu mijloacele juridice adecvate și suficiente (cauza cit., par. 108)." (Citat din Sentința Civilă nr. 2969/2008/Brașov[4])

Organele care se ocupă de monitorizare[modificare]

  • poliţistul de proximitate

Sistemul de penalităţi[modificare]

Penalităţile trebuie să fie graduale dar instanţele ar trebui să fie din ce în ce mai dure cu părintele custodian în cazul în care se opune dreptului minorului la legături personale cu părintele necustodian.

  • TREBUIE DETALIAT

Frazarea în hotărârea de divorţ[modificare]

De aceea se propune ca în textul hotărârii instanţelor de judecată să apară în clar un mesaj cu privire la penalităţile pentru părintele-unu în cazul în care acesta nu respectă programul de legături personale decis de către instanţă. Astfel se va face referire directă la sancţiunile prevăzute de către codul civil / penal (CARE SUNT ACESTEA?) şi, de asemenea, va include posibilitatea sancţionării imediate (în spiritul celebrităţii care trebuie aplicată în cadrul deciziilor luate în cazul abuzurilor de către părintele-doi, prin reducerea cu un anumit procent a pensiei de întreţinere datorată părintelui-unu.

Propuunere de text pentru a clarifica sancţiunile în cazul în care încălcarea programului se face de către părintele-unu:

Frazare corectă "Cu excepţia cazurilor în care părinţii s-au înţeles pe cale amiabilă altfel, nerespectarea de către părintele-unu a programului de vizitare decis de instanţă se sancţionează prin ADAUGARE SANCTIUNI PENALE. În plus, cu titlu executoriu părintele-doi are dreptul să deducă 10% din suma decisă de către instanţă ca pensie de întreţinere pentru minor, pentru fiecare încălcare a dreptului de legături personale ale minorului cu părintele-doi. Pentru ca părintele-doi să poată să deducă cei 10% din cuantumul pensiei alimentare dar nu mai puţin de 100 lei, încălcarea dreptului de legături personale ale minorului cu părintele-doi trebuie să fie documentată în prealabil de către un organ al statului: poliţie, agent de proximitate, executor judecătoresc. De asemenea, dacă încălcările sunt repetate şi aceasta conduce la necesitatea ca părintele-doi să apeleze la un executor judecătoresc, părintele-doi este îndrituit a acţiona în instanţă pentru recuperarea costurilor asociate cu utilizarea executorului judecătoresc.
Încălcarea repetată a programului de legături personale de către părintele-unu creează premisele pentru ca părintele-doi să poată cere rediscutarea încredinţării minorului"

Acesta este textul propus pentru a clarifica sancţiunile în cazul în care încălcarea programului se face de către părintele-unu:

Consecințele juridice ale nerespectării repetate a hotărârii instanței[modificare]

Acțiunea părintelui-doi de a boicota în mod repetat [5] a programul de legături personale al părintelui-unu cu minorii poate constitui un motiv de deschidere a unui proces de re-încredințare minori. Se recomandă instanțelor judecătorești ca în aceste cazuri să penalizeze pe părintele în culpă prin următoarele (după caz):

  • Amendă administrativă/civilă cu penalități pe zi de întârziere (la primele 2 abateri) [6]
  • Amendă penală (la a treia abatere)
  • Trimitere în judecată pentru orice abatere ulterioară + posibilitatea părintelui necustodian de a cere daune morale
  • Acordarea custodiei copilului către părintele-doi

Referințe[modificare]

  1. Noul cod penal al României a intrat în vigoare la 24 iulie 2010. Documentul complet poate fi descărcat de aici. Articolele relevante din vechiul cod penal se pot descărca de aici
  2. Legea 272/2004 se poate consulta aici (html)
  3. Sub 1% din plângerile penale care se depun cu privire la art. 307 C.P. sunt finalizate e către parchete cu rezoluții de trimitere în judecată. A se vedea documentul atașat
  4. 4,0 4,1 Sentința Civilă nr. 2969 din 21.03.2008, dosar NR. 9267/197/2006, Judecătoria Brașov se poate consulta aici
  5. Se consideră că un număr de 5 ocazii documentate de către organele competente (executor judecătoresc, poliție, etc.) este suficient pentru deschiderea unui proces de re-încredințare minori
  6. "JURISPRUDENȚĂ PRIVIND MINORII DEPLASAȘI SAU REȚINUȚI ILICIT - CAUZE SOLUȚIONATE ÎN ANII 2005-2007" - Procuror Daniela Brița - Secția de resurse umane și documentare - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (pagina 10) documentul se poate descărca de aici