Akinnibosun vs. Italia

De la Wikimanuale, o colecţie de manuale libere !
Sari la navigare Sari la căutare

Navigare[modificare]

> Jurisprudență CEDO
> Jurisprudența CEDO privind minorii
> Index de Sentințe CEDO privitoare la drepturile părinților necăsătoriți


Sumar[modificare]

Descrierea cazului[modificare]

Dl Akinnibosun a sosit în Italia, în 2008, după ce au călătorit cu barca cu fiica sa în vârstă de doi ani din Libia, în cazul în care el a locuit împreună cu soția și cei doi copii. La sosirea lor, ei au fost plasați într-un centru de primire refugiat în Trepuzzi, în cazul în care fiica domnului Akinnibosun a fost monitorizată de către serviciile sociale. Raportul emis de către serviciile sociale

Aprilie 2009 s-a descris un copil în primejdie și o relație dificilă între ea și tatăl ei. In conformitate cu psihiatru care sa întâlnit cu copilul în 2008, ea a fost suferă de o tulburare de stres post-traumatic și a simțit că ea a fost abandonat. În anul 2009 dl Akinnibosun a fost arestat și plasat în detenție privind suspiciunea de conspirație în traficul de migranții ilegali. Fiica sa a fost mutat la casa de copii. În 2010, Curtea Lecce de familie ( "Curtea de familie") a suspendat responsabilitatea părintească și a dat copilul într-o familie adoptivă pentru a oferi o îngrijire corespunzătoare, din moment ce ea a fost traumatizat si folosit pentru a se trezi plângând în timpul nopții.

În anul 2011, dl Akinnibosun a fost achitat și eliberat, și a solicitat reinstalarea dreptului de a avea relații personale cu fiica sa. Curtea de familie a admis cererea și o primă întâlnire a avut loc la 30 iulie 2012. Serviciile sociale au prezentat un raport la scurt timp după aceea, din care reieșea că la întâlnirea cu copilul aceasta a fost tensionată, reamintindu-și, în special, traversarea mării și faptul că tatăl ei nu a luat grijă de ea. În anul 2013, Tribunalul de Familie și Curtea de Apel din Lecce au suspendat dreptul domnului Akinnibosun la relații personale cu minora la motiv că el nu a fost punct de vedere material sau emoțional capabil de a avea grijă de fiica sa. Instanțele de judecată au remarcat că, potrivit unui raport al serviciilor sociale, familia adoptivă a copilului a spus că ea a fost foarte agitată în momentul în care trebuie să se întâlnească cu tatăl biologic

Decizia Curții[modificare]

  • N/A

Citate[modificare]

  • "It is for each Contracting State to equip itself with adequate and sufficient legal arsenal to ensure compliance with its positive obligations under Article 8 of the Convention and the Court whether, in the application and interpretation of applicable law, the domestic authorities had respected the guarantees of Article 8, in particular taking into account the best interests of the child (see, mutatis mutandis, Neulinger and Shuruk v. Switzerland [GC ] No. 41615/07, § 141, ECHR 2010, KAB c. Spain, No. 59819/08, § 115, 10 April 2012, X c. Latvia [GC], No. 27853/09, § 102, ECHR 2013)."(paragraful 47)
  • "The Court does not doubt the need in the situation of the case, an intervention by the competent authorities for the purpose of protecting the interests of children. However, [the court] doubts the appropriateness of the intervention chosen and believes that the national authorities have not sufficiently worked to save the mother-child bond. It observes in fact that other solutions were feasible, as envisaged by the expert and particularly the implementation of targeted social assistance that will help overcome the difficulties associated with the health status of the applicant , preserving family ties while ensuring the protection of the best interests of children."(paragraful 57)
  • "The Court reiterates that the role of social protection authorities is precisely to help people in difficulty, to guide them through the process and advise, among others, on how to overcome difficulties (Saviny v. Ukraine, no 39948/06, § 57, 18 December 2008; RMS v Spain. no 28775/12, § 86, 18 June 2013). In the case of vulnerable people, authorities must show particular attention and must ensure their greater protection (B. v. Romania (no O2) n o 1285 to 1203, §§ 86 and 114, February 19 2013; Todorova v Italy. n o 33932/06, § 75, 13 January 2009; RMS c. Spain, no 28775/12, § 86, June 18, 2013; Zhou, cited above, §§ 58-59; Akinnibosun c. Italy, cited above, § 82)." (paragraful 54)

Legături externe[modificare]

Referințe[modificare]