Koudelka vs. Cehia

De la Wikimanuale, o colecţie de manuale libere !

Navigare[modificare]

> Jurisprudență CEDO
> Jurisprudența CEDO privind minorii
> Index de sentințe CEDO privitoare la alienarea parentală

Sumar[modificare]

Descrierea cazului[modificare]

  • tbd

Concluziile Curții[modificare]

Aceeași interogație fondată tot pe un raport de expertiză psihologică efectuată în cauză, corelată cu refuzul categoric al mamei copilului de a permite exercitarea dreptului de vizită al copilului de către reclamant, consecință a neexecutării de către stat a obligațiilor privitoare la luarea de către autorități a măsurilor rapide şi adecvate privitoare la instaurarea de contacte efective între reclamant şi fiica sa a constituit motivarea Curții în reținerea încălcării de către stat a art. 8 paragraful 2 din Convenție. Astfel, din raportul de expertiză psihologică s-a reținut că mama copilului 1-a alienat pe acesta, a compromis, de asemenea, evo1uţia raporturilor sale cu sexul opus, a încurajat manifestările isterice şi egocentrice ale acestuia. Cu privire ia reclamant, expertul psiholog menționează că acesta este apt de a creşte copilul, se interesează de el, achită pensia alimentară şi are capacitatea de a compensa carențele serioase în educație oferită de către mamă copilului, carențe care au ridicat Curții problema de a ști dacă tribunalele au fost inspirate în demersurile lor privind stabilirea corectă a interesului superior al copilului. Această cauză prezintă similitudini cu cea anterioară în privința ineficacității măsurilor luate de instanţele interne cu privire la punerea în executare a dreptului de vizită al reclamantului prin neluarea măsurilor necesare si suficiente pentru a restabili contactul efectiv între reclamant şi copil, permițând ca litigiul să fie tranșat prin simpla scurgere a timpului, astfel încât restabilirea legăturilor între reclamat şi fiica sa să nu fie posibile nici în prezent.; [1]

Citate[modificare]

  • tbd

Referințe[modificare]

  • tbd
  1. CEDO cauza Koudelka c. Republicii Cehe, Hotărârea din 20 iulie 2o06.