Manual acordare custodie/Algoritmul prin care să se decida cărui părinte să îi fie încredințat minorul

De la Wikimanuale, o colecţie de manuale libere !
Sari la navigare Sari la căutare

Pînă în prezent (decembrie 2010) în ciuda unor recomandări ale Direcției Generale pentru Protecția Copilului nu există o transparență cu privire la criteriile pe care judecătorii ar trebui să le aibă în considerare atunci când decicu căruia dintre cei doi părinți să încredințeze copilul în urma divorțului. Această lipsă de transparență este un factor decisiv care operează discriminatoriu la adresa părinților de sex masculin, deoarece, judecătorii tind să reaplice jurisprudența anterioară legii 272/2004, în care copiii erau încredințați automat mamei.

De aceeea vom încerca să popularizăm în mediul judecătorilor criteriile ce trebuiesc avute în vedere.

1. Criteriile propuse de către Manualul Judecătorilor[modificare]

Criteriile ce trebuiesc luate în considerare în deciziile judecatoresti cu privire la copii

Manualul Judecătorilor editat de către Direcția Pentru Protecția Copiilor paginile 43 și 44 [1] enunță următoarele criterii pe care judecătorii ar trebui să le utilizeze în deciziile cu privire la copii. Acestea sunt preluate de la Ministerul Justiției din Canada. Bineînțeles că respectivele criterii trebuie adaptate la situația de fapt a unui divorț, deoarece ele sunt concepute pentru a susține decizia judecătorilor pe o arie mult mai vastă decât cea a încredințării custodiei minorilor:

  1. Istoricul îngrijirii copilului
  2. Orice formă de violență în familie
  3. Beneficiile pe care dezvoltarea și menținerea de relații semnificative cu ambii soți le au asupra copilului și voința fiecăruia dintre aceștia de a susține dezvoltarea și menținerea unei relații cu celălalt soț
  4. Orice decizie a instanței judecătorești sau condamnare relevante pentru siguranța și bunăstarea copilului
  5. Capacitatea fiecărei persoane, cu privire la care decizia instanței s-ar putea aplica, de a comunica și coopera în chestiunile care privesc copilul
  6. Capacitatea fiecărei persoane, pentru care decizia instanței s-ar putea aplica, de a îngriji copilul și de a răspunde nevoilor acestuia
  7. Natura, forța și stabilitatea relației dintre copil și fiecare frate/soră, bunic și orice altă persoană semnificativă în viața copilului
  8. Natura, forța și stabilitatea relației dintre copil și fiecare dintre soți
  9. Opiniile și preferințele copilului în măsura în care acestea pot fi verificate în mod rezonabil
  10. Identitatea culturală, lingvistică, religioasă și spirituală a copilului, inclusiv apartenența la o anumită etnie
  11. Nevoile fizice, emoționale și psihologice ale copilului, inclusiv nevoia copilului de stabilitate, având în vedere vârsta și etapa de dezvoltare
  12. Orice plan propus pentru îngrijirea și creșterea copilului

2. Criteriile Visu-Petra și Borelan[modificare]

Criteriile relevante care stau la baza determinării interesului superior al copilului[2] cu privire la decizia de încredințare a custodiei, propuse de către psihologii din Justiție sunt următoarele:

  1. identificarea nevoilor psihologice de dezvoltare a copilului în acord cu grupa de vârstă din care face parte;
  2. competența parentală a fiecărui părinte;
  3. măsura în care abilitățile părinților de creștere și educare a minorului satisfac nevoile sale psihologice de dezvoltare; * preferințele copiilor în privința aranjamentelor ulterioare privind domiciliul părintelui cu care preferă să locuiască;
  4. calitatea relației dintre copil și părinții săi,
  5. evaluarea paternurilor de comunicare dintre părinți,
  6. modalitatea de a rezolva probleme și de a lua decizii pentru copil,
  7. relația copilului cu alți membrii ai familiei extinse care sunt implicați în creșterea și dezvoltarea copilului;
  8. ajustarea copilului în ariile specifice de dezvoltare: performanțe academice, relații de familie, relații cu grupul de prieteni, comunitate; starea de sănătate psihică a fiecărui părinte și a copilului.

3. Formularul de scoring[modificare]

  • Vom propune în viitorul apropiat un 'formular de scoring pentru uzul judecătorilor care judecă cazuri de încredințare minor. Considerăm că formular ar putea avea o aplicabilitate practică imediată, devenind rapid un instrument utilizat la nivel național de către toți judecătorii implicați în cauze cu minori.
  • Idea de baza din spatele formularului de scoring este aceea ca judecătorii să completeze înainte de a purcede la scrierea sentinței la completarea unei foi de scoring pentru fiecare părinte. Aceasta foaie ar trebui sa fie concepută în concordanță cu criteriile enunțate de Visu-Petra și Borlean în articolul din revista Terapia Sistemică.
  • Foaia de scoring ar trebui să aibă o valoare de ghidare pentru judecători cu privire la care părinte e mai potrivit pentru a primi custodia.
  • Decizia cu privire la acordarea custodiei este, în final, a judecătorilor, dar e important ca aceștia să poată sa o argumenteze la nivelul fiecărui factor dintre cei care sunt menționați în foaia de scoring.
  • Considerăm că această metodă a utilizării scoringului poate să aducă mai multă transparență și predictibilitate cu privire la deciziile de încredințare a custodiei și, în același timp, va evita discriminarea existentă în prezent la adresa părintelui de sex masculin

Referințe[modificare]

  1. Textul poate fi consultat aici
  2. Acest întreg paragraf a fost preluat din articolul Abordarea sistemică în evaluările pentru stabilirea custodiei scris de către psihologii George Visu-Petra şi Camelia Anca Borlean de la Curtea de Apel Cluj şi respectiv Curtea de Apel Oradea. Textul a fost preluat cu permisiunea doamnei Camelia Anca Borlean. Articolul poate fi consultat în integrum aici