Manual implementare custodie comună/Modelul cadru de acordare a custodiei

De la Wikimanuale, o colecţie de manuale libere !

Custodia comună legală se bazează în prezent (anul 2010) pe consensul părinților care asistați de mediatori definesc un acord de mediere. În acest sens, în cadrul procesului de mediere, părinții își pot exprima voința lor comună de a planifica activitățile copilului și de a stabili un plan parental comun în interesul copilului. Acest plan parental constituie elementul fundamental cu care părinții vor recadra relațiile lor de familie intr-o nouă structură, stabilă, predictibilă și funcțională.

Model de acord de mediere[modificare]

În opinia specialistului (Camelia Borlean, mediator și psiholog al Curții de Apel Oradea) structura a unui acord de mediere trebuie să conțină următoarele domenii[1]

  1. Încredințarea minorilor
  2. Program vizitare
    1. În timpul săptămânii
    2. În week-end
    3. Nopțile
  3. Îngrijiri medicale (e.g. cine este medicul pediatru curant al copiilor, ce se întâmpla în cazul în care copiii suferă de boli cronice)
  4. Comentarii, remarci negative(e.g ambii se ambtin de la subminarea autoritatii parentale)
  5. Consistența regulilor în educarea copiilor (regulile să fie aceleași în ambele case, privind creșterea și educarea copiilor în domeniile importante din viața lor)
  6. Vacanțele
    1. Concedii: Petrecerea concediilor cu ambii copii împreună
    2. Programul copiilor în perioada vacanțelor când ambii părinți lucrează
    3. Celebrarea unor evenimente importante
  7. Educația copiilor
  8. Luarea deciziilor
    1. Problemele importante în legătură cu copiii asupra cărora decid împreună sunt:
      1. Activitățile și performanțele școlare
      2. Activități extrașcolare (excursii, tabere, cursuri, competiții)
      3. Starea lor de sănătate
      4. Grupul de prieteni
    2. Deciziile în legătură cu problemele curente vor fi luate separat :
      1. Rutina zilnică
      2. Efectuarea temelor
      3. Alimentație
      4. Cumpărături (îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite, etc)
      5. Plimbări și activități cu copiii în timpul liber
      6. Vizite la prieteni, cunoștințe, rude
  9. Rezolvarea disputelor atunci când părinții trebuie să ia decizii împreună
  10. Suportarea cheltuielilor privind pensia alimentară (obligația de întreținere)
  11. Șabloanele de comunicare și schimbul de informații
  12. Îngrijirea copiilor în lipsa părinților
  13. Ocazii și evenimente speciale
  14. Activități extrașcolare
  15. Transportarea copiilor între cele două case
  16. Menținerea contactului când copiii sunt cu celălalt părinte
  17. Menținerea legăturilor cu membrii familiei extinse
  18. Aspecte privind eventuale probleme de comportament sau psihiatrice
  19. Religie
  20. Abordarea copilului ca individ cu personalitate unică
  21. Separarea problemelor de cuplu față de cele de părinți
  22. Cum facem schimbări de rutină
  23. Modalitate în care se fac schimbări importante
  24. Raportarea eventualelor cazuri de violență
  25. Încurajarea relației părinte-copil
  26. Modalitatea în care informăm copiii în legătură cu acordul nostru

Referințe[modificare]

  1. Structura a fost preluată, cu acordul autorului, din articolul Medierea în disputarea custodiei minorilor publicat de către psihologul şi mediatorul Camelia Borlean în Revista Medierea în anul 2010. Textul complet al articolului se poate descărca de aici