Manual implementare custodie unică/Cuvânt înainte/Scrisoare Deschisă

De la Wikimanuale, o colecţie de manuale libere !
Sari la navigare Sari la căutare

Stimată doamnă / Stimate domn,


Dorim să vă invităm într-o colaborare care are ca scop crearea unui “manual de implementare al custodiei unice”. Rolul manualului ar fi de obține un consens la nivelul societății cu privire la care ar fi un program bine formulat de legături personale intre copil și părintele căruia nu i-a fost încredințată custodia copilului. Scopul acestui program ar fi să permită menținerea efectivă a acestor legături personale, stimularea părintelui respectiv de a se implica activ în viața copilului său și, în acest mod, obținerea dezideratului ca, în ciuda unei despărțiri a soților, copilul să poată să crească având “în apropiere” pe ambii săi părinți.


Credința noastră este că în timp, consensul pe care sperăm să îl realizăm în cadrul societății civile cu privire la aceste aspecte, se va reflecta pozitiv în modul în care instanțele de judecată vor stabili programele de vizitare în cazul divorțurilor cu copii și astfel, vom modifica treptat practica din judecătorii, armonizând modul în care diferitele instanțe din România tratează programul de legături personale acordat părintelui care nu a primit custodia copilului.


În România ca de altfel și în multe alte țări cu în urma divorțului sau separării părinților cu preponderență [1] copiii sunt încredințați mamelor, tații având în general dreptul la un program de legături personale care, de cele mai multe ori, nu este suficient pentru a păstra efectiv aceste legături.


Există o mare inconsistență în practica judecătorească în modul în care aceste programe de legături personale sunt încuviințate de către judecători. În multe cazuri (mai ales când este vorba de părinți care nu se înțeleg și care doresc să "plătească polițe" unul celuilalt) programele neclare și inconsistente alienează atât pe copii cât și pe părinții cărora nu li s-a acordat custodia copiilor. De asemenea aspectele legate de legăturile personale ale copiilor cu familia extinsă din partea părintelui-doi nu sunt clar definite.


Ca rezultat în foarte multe din cazuri părinții care nu primesc custodia copilului sunt descurajați de a putea menține legăturile personale de calitate cu copiii lor, asta deși în cazul majorității lor, până la finalizarea divorțului au fost părinți care s-au implicat activ în viața copiilor lor. Conform cu statisticile incomplete pe care le-am putut strânge, mai mult de 3 copii din 4 ajung să nu mai aibă decât legături personale simbolice cu părinții care nu au primit custodia copiilor lor[1]


Dorim ca după finalizarea primului "draft" al acestui manual, acesta să fie propus spre dezbatere către opinia publică din România, în special către specialiștii mai sus amintiți, specialiști care să contribuie cu sugestii de îmbunătățire, pentru a realiza astfel un manual care să devină un instrument cu autoritate, instrument care apoi să poată să fie propus judecătorilor care se ocupă de stabilirea "programelor de vizitare" pentru minori. Astfel sperăm ca judecătorii să dea decizii mai apropiate de nevoile clienților lor (copiii și părinții care trec printr-un divorț), decizii care să fie mai puțin contestate de către părinți și care deci să reducă numărul apelurilor și al recursurilor formulate de către părți. Se speră de asemenea ca, prin popularizarea acestui manual în rândul părinților aflați în divorț să se reducă neclaritățile cu privire la formulările date de către judecători și mai ales neînțelegerile și stările conflictuale cu privire la ce înseamnă un program "normal" de legături personale.


Acest proiect care este încă “în desfășurare” se află la adresa web: http://ro.wikibooks.org/wiki/Manual_de_implementare_al_custodiei_unice. Oricine poate să contribuie și mai ales oricine poate să vadă în orice moment “starea” documentului, având acces la cea mai recentă versiune a unui document care o să sufere, în timp, sperăm noi, cât mai multe îmbunătățiri, prin contribuțiile celor care decid să se alăture demersului nostru.


Dorim să mulțumim tuturor celor care vor citi aceste pagini dacă vor încerca să ajute la dezvoltarea proiectului nostru. Fiecare din dvs. puteți contribui prin idei pe care să le transmiteți echipei de proiect, prin introducerea directă a unor paragrafe în domeniile în care dvs. sunteți experți dar și prin popularizarea acestei inițiative în rândurile celor care pot să beneficieze de ea, fie ei părinți sau specialiști în domeniu. Ne dorim ca tot mai mulți tineri psihologi și judecători să folosească informațiile și recomandările din acest manual în munca lor de zi cu zi, spre beneficiul final al copiilor noștri.


Pentru feedback cu privire la inițiativa noastră sau pentru orice alte detalii legate de proiect nu ezitați să ne contactați la adresa web custodie.minori@gmail.com


Cu stimă și mulțumiri anticipate,
Autorii

Note[modificare]

  1. In peste 95% din cazuri, încredinţarea copiilor se face către mamă; La o cerere de informaţii a fost transmisă CSM-ului în martie 2010, din păcate CSM-ul nu a putut să ne pună la dispoziţie o statistică corectă a numărului de sentinţe în care mama şi respectiv tatăl au primit încredinţarea minorilor.