LaTeX (carte)/Elemente flotante, figuri și note

De la Wikimanuale, o colecţie de manuale libere !
Salt la: navigare, căutare


Într-un capitol anterior, am prezentat importarea de imagini. Totuși, doar să ai o imagine prinsă între paragrafe nu arată profesional. Pentru început, vrem să putem adăuga titluri și să facem trimiteri. Ne trebuie un mod de a defini figurile. Ar fi bine de asemenea dacă LaTeX ar putea aplica principii similare cu cele aplicate la aranjarea textului ca să arate cât mai bine, și la aranjarea imaginilor. Aici intră în joc elementele flotante.

Elemente flotante[modificare]

Elementele flotante (mobile în pagină) sunt containere pentru lucrurile dintr-un document ce nu pot fi separate pe mai multe pagini. LaTeX recunoaște implicit elementele flotante "tabel" și "figură", însă puteți defini astfel de elemente noi (vezi Elemente flotante personalizate mai jos). Elementele flotante sunt menite pentru obiectele ce nu încap pe pagina curentă, dar și să vă ajute când nu vreți să așezați obiectul în acel loc chiar atunci.

Elementele flotante nu fac parte din fluxul normal de text, reprezentând entități separate, poziționate într-o parte precizată a paginii: sus (top), la mijloc (middle), jos(bottom), la stânga (left), la dreapta (right), sau oriunde doriți. Ele au întotdeauna un titlu ce le descrie și sunt întotdeauna numerotate astfel încât să se poată face trimitere la ele din altă parte. LaTeX încadrează automat tabelele și figurile în elemente flotante, în funcție de cât spațiu liber a rămas pe pagină în momentul procesării acestora. Dacă nu e destul loc pe pagina curentă, elementul flotant este mutat la începutul paginii următoare. Puteți schimba asta mutând definiția tabelului sau figurii mai sus sau mai jos pe pagină, sau prin ajustarea unor parametri ce controlează încadrarea automată a elementelor flotante.

Autorii pun câteodată mai multe elemente flotante unul după altul, ceea ce ridică problema aranjării lor în pagină astfel încât să lase loc și pentru text. În cazul acesta, LaTeX le pune la un loc și le afișează împreună dacă se poate, sau le lasă la sfârșitul capitolului ca semn de avertizare. Trebuie să aveți grijă să le aranjați în pagină și să le dimensionați în cadrul textului astfel încât să nu pună în umbră subiectul de bază dezbătut în text, dar nici să nu afecteze aspectul vizual și redactarea paginilor.


Figuri[modificare]

Pentru a crea o figură ce conține elemente flotante, folosiți mediul figure.

\begin{figure}[specificatori de poziționare]
... conținutul figurii ...
\end{figure}

Secțiunea anterioară a precizat cum puteți folosi elemente flotante pentru a permite sistemului Latex să gestioneze automat figurile, menținând în același timp cea mai bună prezentare posibilă. Cu toate acestea, sunt situații în care ați dori un aspect diferit, un exemplu tipic fiind reprezentat de poziționarea figurilor. Parametrul specificatori de poziționare există ca un compromis, iar scopul său este să dea autorului un grad mai mare de control asupra locului în care sunt așezate elementele flotante.

Specificator Permisiune
h Așază elementul flotant aici (here), adică aproximativ în același loc în care apare în textul sursă (totuși, nu exact în același loc)
t La începutul (top) paginii.
b La sfârșitul (bottom) paginii.
p Aranjează o pagină specială numai pentru elementele flotante.
! Suprascrie parametrii interni folosiți de LaTeX la determinarea pozițiilor "bune" pentru elementele flotante.
H Așază elementul flotant exact în locul din codul sursă LaTeX. Acest lucru necesită utilizarea pachetului float,[1], scriind \usepackage{float} în preambul. Acesta este întrucâtva echivalent cu h!.

Ce este de făcut cu aceste permisiuni de poziționare este să precizați care dintre opțiuni vreți să fie puse la dispoziția sistemului LaTeX. Acestea sunt doar posibilități, iar Latex va decide când prelucrează documentul care dintre specificatorii pe care i-ați furnizat sunt cei mai potriviți.

Utilizați comanda \listoffigures pentru a adăuga o listă de figuri la începutul documentului. Pentru a modifica numele utilizat în titlu din Figure în Exemplu, folosiți \renewcommand{\figurename}{Exemplu} în conținutul figurii.

Figuri cu margini[modificare]

Puteți trasa o margine fină în jurul tuturor figurilor. Pentru asta, trebuie să scrieți o dată la începutul documentului:

\usepackage{float}
\floatstyle{boxed} 
\restylefloat{figure}

Marginea nu va include titlul.

Tabele[modificare]

Deși am vorbit deja despre tabele, am discutat numai despre sintaxa lor internă. Mediul tabular pe care l-am folosit la tabele nu este un element flotant în mod implicit. De aceea, pentru a încadra tabelele în elemente flotante, introduceți mediul tabular într-un mediu table:

\begin{table}
  \begin{tabular}{...}
  ... date din tabel ...
  \end{tabular}
\end{table}

Poate vi se pare puțin exagerat, dat astfel de distincții sunt necesare, întrucât poate că nu veți dori ca toate tabelele să fie tratate ca elemente flotante.

Utilizați comanda \listoftables pentru a adăuga o listă de tabele la începutul documentului.

Titluri[modificare]

E bine să adăugați întotdeauna un titlu la orice figură sau tabel. Din fericire, acest lucru este foarte ușor de făcut în LaTeX. Tot ce trebuie să faceți este să utilizați comanda \caption{text} în mediul flotant. Datorită tratării consistente a structurii logice, LaTeX va ține seama implicit de numerotarea figurilor, astfel că nu va trebui să includeți numărul figurii în textul titlului.

Titlul se așază în mod tradițional sub elementul flotant. Totuși, depinde de utilizator să scrie comanda pentru titlu după conținutul acestuia (dar în cadrul mediului). Dacă dați această comandă mai devreme, atunci titlul va apare înaintea elementului flotant. Încercați exemplul următor pentru a observa acest efect:

\documentclass[a4paper,12pt]{article}

\usepackage[utf8x]{inputenc}
\usepackage{graphicx}

\renewcommand{\figurename}{Figura}
\renewcommand{\tablename}{Tabelul}

\begin{document}

\begin{figure}[h!]
  \caption{Imaginea unui pescăruș}
  \centering
    \includegraphics[width=0.5\textwidth]{pesc}
\end{figure}

\begin{figure}[h!]
  \centering
    \reflectbox{\includegraphics[width=0.5\textwidth]{pesc}}
  \caption{Imaginea în oglindă a imaginii ințiale!}
\end{figure}

\begin{table}[h!]
  \begin{center}
    \begin{tabular}{| l c r |}
    \hline
    1 & 2 & 3 \\
    4 & 5 & 6 \\
    7 & 8 & 9 \\
    \hline
    \end{tabular}
  \end{center}
  \caption{Un tabel simplu}
\end{table}

Observați că tabelele și figurile
au contoare independente.

\end{document}
Latex titlu exemplu.png

Comanda \reflectbox{...} rotește orizontal la 180 de grade conținutul imaginii.

Liste de figuri și tabele[modificare]

Puteți lista titlurile de figuri și tabele la începutul unei lucrări sau unui raport într-o secțiune cu "Lista de tabele" sau "Lista de figuri" folosind comenzile \listoftables, respectiv \listoffigures. În aceste liste vor apare titlul, numărul fiecărei figuri sau tabel și numărul paginii pe care apar.

Comanda \caption are și ea un parametru opțional, \caption[scurt]{lung}, folosit pentru Lista de tabele și Lista de figuri. În general, descrierea scurta este menită pentru afișarea titlului, iar descrierea lungă va fi afișată lângă figură sau tabel. Acest lucru este deosebit de util dacă titlul este lung, iar în afișarea figurii/tabelului se dorește numai o scurtă descriere "de un rând". Iată un exemplu al acestei utilizări:

\documentclass[12pt]{article}

\usepackage[utf8x]{inputenc}
\usepackage{graphicx}

\renewcommand{\figurename}{Figura}
\renewcommand{\listfigurename}{Lista de figuri}

\begin{document}

\listoffigures

\section{Introducere}

\begin{figure}[hb]
  \centering
  \includegraphics[width=4in]{geko}
  \caption[Imagine de aproape a unui \textit{Hemidactylus}]
  {Imagine de aproape a unui \textit{Hemidactylus}, care face
   parte din specia de șopârle geko. Este pe locul doi între cele
   mai numeroase sub-specii din această familie.}
\end{figure}

\end{document}
Latex titlu figură cu intrare lof.png

Titluri laterale[modificare]

Este de dorit câteodată să puneți un titlu la stânga sau la dreapta unui element flotant. Puteți folosi pachetul sidecap pentru a plasa un titlu în stânga sau dreapta unei figuri sau tabel. Exemplul de mai jos prezintă un asemenea caz pentru o figură, folosind un mediu SCfigure în locul figure.

\documentclass{article}

\usepackage[pdftex]{graphicx}
\usepackage{sidecap}

\begin{document}

\begin{SCfigure}
  \centering
  \includegraphics[width=0.5\textwidth]{girafa}
  \caption
  {Girafa (\textit{Giraffa camelo\-par\-dalis}) este un mamifer
   african paricopitat, cea mai înaltă dintre speciile de
   animale care trăiesc pe uscat. Masculii au înălțimea între
   4,8 și 5,5 metri și o greutate medie de 1360 kilograme.
   Un exemplar record a atins 5,87 metri înălțime și o greutate
   de 2000 kilograme. Femelele sunt ceva mai mici și cântăresc
   de asemenea ceva mai puțin decât masculii.
  }
\end{SCfigure}

\end{document}

Latex exemplu sidecap.png

Etichete și referințe[modificare]

Etichetele și referințele merg cam la fel ca în cazul general — vezi capitolul Etichete și referințe pentru mai multe informații.

Avertisment: Dacă vreți să etichetați o figură ca să puteți face trimiteri la ea mai târziu, trebuie să adăugați eticheta după titlu (înăuntru pare să meargă pentru LaTeX2e), însă în mediul elementului flotant. Dacă o declarați în afară, eticheta va da numărul secțiunii. Dacă eticheta ia din greșeală numărul secțiunii sau listei în locul numărului figurii, puneți eticheta în titlu pentru a asigura o numerotare corectă.

Text în jurul figurilor[modificare]

Deși în mod normal nu este cazul în lucrările academice, un autor poate prefera ca unele elemente flotante să nu întrerupă fluxul textului, ci să permită aranjarea textului în jurul lor. (Evident, acest efect arată decent numai când figura respectivă este semnificativ mai îngustă decât textul.)

O notă de avertizare: încadrarea figurilor în LaTeX va necesita multe ajustări manuale ale documentului. Aveți la dispoziție mai multe pachete în acest sens, însă niciunul din ele nu merge perfect. Înainte de a vă hotărî să includeți figuri încadrate de text în document, aveți grijă să analizați toate opțiunile. Spre exemplu, puteți folosi un layout cu două coloane pentru documentele pe care le scrieți și să nu faceți nicio încadrare de text.

Oricum, ne vom uita peste opțiunile pachetului wrapfig. (Notă: wrapfig poată să nu intre în pachetele implicite instalate odată cu LaTeX; s-ar putea să trebuiască să instalați manual anumite pachete.)

Pentru a folosi pachetul wrapfig, trebuie să adăugați mai întâi în preambul:

\usepackage{wrapfig}

Asta vă dă apoi acces la:

\begin{wrapfigure}[înălțime_linie]{aliniere}{lățime}

Alinierea poate fi în mod normal l pentru stânga (left) sau r pentru dreapta (right). Opțiunile l sau r forțează figura să înceapă exact în locul specificat (și pot determina întinderea ei pe pagini separate), în vreme ce opțiunile L sau R permit figurii să se miște, trecând pe pagina următoare dacă nu mai este loc suficient pe pagina curentă. Dacă ați definit documentul ca fiind de tip twosided, alinierea poate fi de asemenea i pentru înăuntru (inside) sau o pentru în afară (outside), ca și I sau O. Lățimea este, desigur, lățimea figurii. Iată un exemplu:

\documentclass[a4paper,12pt]{article}

\usepackage[utf8x]{inputenc} % pentru caractere Unicode
\usepackage{graphicx} % pentru \includegraphics
\usepackage{wrapfig} % pentru mediul wrapfigure

\renewcommand{\figurename}{Figura}

\begin{document}
 Pescărușii sunt păsări din familia Laridae.
 Ei se înrudesc cel mai mult cu rândunicile de mare
 (familia Sternidae), pinguinii și forfecarii, și
 mai puțin cu păsările de baltă (cu picioare lungi).
 Cei mai mulți pescăruși aparțin clasei Larus.

 \begin{wrapfigure}{r}{0.5\textwidth}
  \begin{center}
    \includegraphics[width=0.48\textwidth]{pesc}
  \end{center}
  \caption{Un pescăruș}
 \end{wrapfigure}

 Ei sunt în general păsări medii și mari, gri sau albe,
 adesea cu urme negre pe cap sau pe aripi. Ele au un cioc
 puternic și încovoiat și picioare palmate.

 Cei mai mulți pescăruși, îndeo\-sebi cei din specia Larus,
 sunt carnivore ce-și fac cuibul pe uscat. Ele se hrănesc
 cu alte animale vii sau moarte. Între acestea se numără
 crabii și peștii mai mici. Cu excepția păsărilor din clasa
 Rissa, pescărușii sunt în mod tipic păsări de coastă sau
 de uscat, aventurându-se rareori pe mare. Speciilor mai
 mari le trebuie patru ani pentru a ajunge la viața adultă,
 însă doi ani sunt de ajuns pentru pescărușii mai mici.
 
 Pescărușii, îndeosebi speciile mai mari, sunt păsări foarte
 inteligente și inventive, demonstrând metode complexe de
 comunicare și având o structură socială foarte bine
 dezvoltată. Anumite specii, de exemplu, pescărușul-albăstrui
 (Larus argentatus), au demonstrat un comportament de
 utilizare de unelte. Multe specii de pescăruși au învățat
 să trăiască alături de oameni și s-au dezvoltat în zonele
 locuite de om. Altele se bazează pe cleptoparazitism pentru
 a-și procura hrana (iau hrana de la alte animale).
\end{document}
Latex exemplu wrapfig.png

Notați că am specificat o mărime atât pentru mediul wrapfigure, cât și pentru imaginea inclusă. Acestea au fost date în funcție de lățimea textului din pagină: este întotdeauna mai bine să utilizați mărimi relative în LaTeX, să lăsați LaTeX să facă munca pentru voi! "Cadrul" este puțin mai mare decât imaginea, astfel încât compilatorul nu va da niciun mesaj ciudat de avertizare și veți avea puțin spațiu alb între imagine și textul din jur. Puteți modifica aceste valori pentru a obține un rezultat mai bun, însă dacă nu țineți imaginea mai mică decât "cadrul", veți vedea cum imaginea se suprapune peste text, iar acesta probabil nu este efectul pe care îl așteptați!

Puteți folosi de asemenea pachetul wrapfig împreună cu elemente flotante proprii create cu ajutorul pachetului float. Vezi secțiunea Elemente flotante personalizate de mai jos.

Sfat pentru figurile cu prea mult spațiu liber[modificare]

Se poate întâmpla să generați figuri ce au prea mult (sau prea puțin) spațiu liber deasupra sau după ele. În asemenea cazuri, puteți utiliza pur și simplu argumentul opțional [lineheight]. Acesta specifică înălțimea figurii ca număr de linii de text.

O altă posibilitate constă în adăugarea de spațiu în elementul flotant cu ajutorul comenzii \vspace{...}. Argumentul este mărimea spațiului pe care vreți să-l adăugați. Puteți folosi orice unitate doriți, inclusiv pt, mm, in, etc. Dacă dați un argument negativ, va adăuga un spațiu negativ, înlăturând în felul acesta ceva din spațiul liber. Să considerăm exemplul dinainte, la care doar adăugăm spații verticale negative pentru a reduce spațiul ocupat de figură:

\documentclass[a4paper,12pt]{article}

\usepackage[utf8x]{inputenc} % pentru caractere Unicode
\usepackage{graphicx} % pentru \includegraphics
\usepackage{wrapfig} % pentru mediul wrapfigure

\renewcommand{\figurename}{Figura}

\begin{document}
 Pescărușii sunt păsări din familia Laridae.
 Ei se înrudesc cel mai mult cu rândunicile de mare
 (familia Sternidae), pinguinii și forfecarii, și
 mai puțin cu păsările de baltă (cu picioare lungi).
 Cei mai mulți pescăruși aparțin clasei Larus.

 \begin{wrapfigure}{r}{0.5\textwidth}
  \vspace{-30pt}
  \begin{center}
    \includegraphics[width=0.48\textwidth]{pesc}
  \end{center}
  \vspace{-20pt}
  \caption{Un pescăruș}
  \vspace{-10pt}
 \end{wrapfigure}

 Ei sunt în general păsări medii și mari, gri sau albe,
 adesea cu urme negre pe cap sau pe aripi. Ele au un cioc
 puternic și încovoiat și picioare palmate.

 Cei mai mulți pescăruși, îndeo\-sebi cei din specia Larus,
 sunt carnivore ce-și fac cuibul pe uscat. Ele se hrănesc
 cu alte animale vii sau moarte. Între acestea se numără
 crabii și peștii mai mici. Cu excepția păsărilor din clasa
 Rissa, pescărușii sunt în mod tipic păsări de coastă sau
 de uscat, aventurându-se rareori pe mare. Speciilor mai
 mari le trebuie patru ani pentru a ajunge la viața adultă,
 însă doi ani sunt de ajuns pentru pescărușii mai mici.
 
 Pescărușii, îndeosebi speciile mai mari, sunt păsări foarte
 inteligente și inventive, demonstrând metode complexe de
 comunicare și având o structură socială foarte bine
 dezvoltată. Anumite specii, de exemplu, pescărușul-albăstrui
 (Larus argentatus), au demonstrat un comportament de
 utilizare de unelte. Multe specii de pescăruși au învățat
 să trăiască alături de oameni și s-au dezvoltat în zonele
 locuite de om. Altele se bazează pe cleptoparazitism pentru
 a-și procura hrana (iau hrana de la alte animale).
\end{document}
Latex exemplu wrapfig vspace.png

Puteți modifica spațierea după cum doriți, în funcție de aspectul imaginii rezultate. În general însă, cel mai bine este să nu adăugați niciun spațiu suplimentar: lăsați sistemul LaTeX să facă munca de formatare!

Ca o alternativă, puteți folosi pachetul picins în locul wrapfigure, care produce o versiune corectă fără spațiul liber în plus și fără vreo ajustare manuală.

Mai este o alternativă la wrapfig: pachetul floatflt [1] — pentru documentație vezi [2].

Subelemente flotante[modificare]

O extensie utilă o constituie pachetul subfig [3], care folosește subelemente flotante în cadrul unui singur element flotant. Acestea dau posibilitatea autorului să realizeze subfiguri în cadrul figurilor, sau subtabele în cadrul tabelelor flotante. Subelementele flotante pot avea propriul titlu, ca și un titlu global opțional. Un exemplu va ilustra cel mai bine utilizarea acestui pachet:

\usepackage{subfig}
...
 \begin{figure}
  \centering
  \subfloat[Un pescăruș]{\label{fig:pesc}\includegraphics[width=0.3\textwidth]{pesc}}\
  \subfloat[Un tigru]{\label{fig:tigru}\includegraphics[width=0.3\textwidth]{tigru}}\
  \subfloat[Un șoarece]{\label{fig:soar}\includegraphics[width=0.3\textwidth]{soar}}
  \caption{Imagini de animale}
  \label{fig:animale}
 \end{figure}
Latex exemplu subfig.png

Observați că mediul figure este setat ca de obicei. Puteți folosi și un mediu table pentru subtabele. Pentru fiecare subelement flotant, trebuie să utilizați:

\subfloat[subtitlu]{ ... figură sau tabel ... }

Dacă intenționați să faceți trimiteri la oricare dintre subelementele flotante, vedeți unde este inserată eticheta; comanda \caption va furniza titlul global.

Pachetul subfig va aranja figurile sau tabelele unul lângă altul, cu condiția să încapă în pagină, altfel, va muta automat o parte din aceste subelemente flotante (mobile) mai jos. Acest efect poate fi realizat explicit, punând comanda pentru linie nouă (\\) înaintea figurii pe care vreți să o mutați pe linia următoare.

Spațierea orizontală dintre figuri poate fi controlată prin mai multe comenzi, care sunt plasate între comenzile \subfloat{}:

  • Orice spațiu liber (cum sunt spații, ENTER, taburi) vor da un spațiu
  • Spații matematice: \qquad, \quad, \; și \,
  • Spațiu generic: \hspace{lungime}
  • Comanda \ (backslash urmat de spațiu, tab sau ENTER)

Figuri de lățimea paginii în documente cu două coloane[modificare]

Dacă scrieți un document cu două coloane (adică ați început documentul cu ceva de genul \documentclass[twocolumn]{article}), poate ați observat că nu puteți folosi elemente flotante mai late decât o coloană (cu notațiile din LaTeX: 0.5\textwidth), altfel imaginea se va suprapune peste text. Dacă trebuie neapărat să folosiți elemente de genul acesta, singura soluție constă în utilizarea variantelor "stelate" ale mediilor flotante: {figure*} și {table*}. Versiunile "stelate" merg exact la fel ca cele standard, însă vor avea lățimea paginii, deci nu veți vedea nicio suprapunere.

Partea proastă a acestor medii este că pot fi așezate numai la începutul paginii sau pe propria pagină. Dacă încercați să le specificați poziția folosind modificatori de genul b sau h, aceștia vor fi ignorați. Adăugați \usepackage{stfloats} în preambul pentru a atenua această problemă, cel puțin în ce privește așezarea elementelor flotante la capătul paginii, utilizând specificatorul opțional [b]. Valorile implicite sunt [tbp]. Totuși, opțiunea h tot nu merge.

Pentru a împiedica figurile să fie amestecate cu omoloagele lor "ne-stelate", ar trebui să folosiți pachetul fixltx2e [2] (adăugați \usepackage{fixltx2e} în preambul).

Elemente flotante personalizate[modificare]

Dacă tabelele și figurile nu sunt adecvate pentru nevoile voastre, aveți întotdeauna la dispoziție opțiunea de a crea mediile proprii! Exemple în acest sens ar fi codul sursă sau hărțile. Pentru un exemplu de program pentru elemente flotante, puteți crea un element flotant denumit program. Pachetul float vă poate ajuta să faceți asta. Toate comenzile pentru setarea noului element flotant trebuie plasate în preambul, și nu în document.

  1. Adăugați \usepackage{float} în preambulul documentului.
  2. Declarați noul element flotant folosind comanda: \newfloat{tip}{așezare}{extensie}[contor exterior], unde:
    • tip — noul nume pe care vreți să-l dați elementului flotant, în cazul de față, 'program'.
    • așezare — t, b, p sau h (după cum a fost descris mai devreme în secțiunea Figuri), unde literele enumeră așezările permise.
    • extensie — extensia numelui de fișier pentru un fișier auxiliar pentru lista de figuri (sau ceva asemănător). Latex scrie titlurile figurilor în acest fișier.
    • contor exterior — prezența acestui parametru indică faptul că un contor asociat cu noul element flotant ar trebui să depindă de contorul exterior, spre exemplu 'capitol'.
  3. Numele implicit ce apare la începutul titlului este tipul. Dacă vreți să-l modificați, utilizați comanda \floatname{tip}{nume_element_flotant}.
  4. Puteți schimba stilul elementului flotant cu comanda \floatstyle{stil} (Afectează toate comenzile \newfloat ulterioare, de aceea trebuie dată înainte de comanda \newfloat).
    • plain — stilul normal sau simplu (plain) pentru elementele flotante Latex, adică nimic!
    • boxed — elementul flotant este inclus într-o căsuță (box), iar titlul este afișat mai jos.
    • ruled — titlul apare deasupra elementului flotant, cu linii (rules) imediat deasupra și dedesubt. Urmează conținutul elementului flotant și la sfârșit încă o linie orizontală.

Puteți modifica stilurile elementelor flotante, după cum arată al doilea exemplu de mai jos.

Iată un exemplu de document ce folosește un tip flotant nou, denumit program:

\documentclass[a4paper,12pt]{article}

% pentru caractere Unicode (diacritice)
\usepackage[utf8x]{inputenc}

% pentru definirea de noi elemente flotante
\usepackage{float}

\floatstyle{ruled} % cu linii
\newfloat{program}{thp}{lop}
\floatname{program}{Program}

\begin{document}

 \begin{program}
  \begin{verbatim}

class SalutLumeApl // aplicația SalutLume
{
  public static void main(String[] args)
  {
    // Afișează șirul de caractere
    System.out.println("Salut, lume!");
  }
}
/*
 * javac SalutLumeApl.java
 * java SalutLumeApl
 * Salut, lume!
 */
\end{verbatim}
 \caption{Programul ``Salut, lume!'' în Java.}
 \end{program}

\end{document}
Latex float java.png

Mediul verbatim este un mediu ce face deja parte din LaTeX. Deși încă nu a fost prezentat, numele sau este foarte intuitiv! LaTeX va reproduce tot ce intră în acest mediu, inclusiv liniile noi, spațiile, etc. Este bun pentru codul sursă, însă dacă vreți să scrieți foarte mult cod, poate ar fi mai bine să utilizați pachetul listings, care a fost realizat exact pentru asta.

Deși acest lucru este util, trebuie să fiți atenți când puneți un element flotant în altul. Poate să vă dea o eroare de genul not in outer par mode. O soluție ar fi utilizarea opțiunii [H] (fără altă opțiune) pentru elementul flotant interior, deoarece aceasta determină "fixarea" lui de elementul exterior.

Puteți folosi elementele flotante nou create cu comanda newfloat în combinație cu pachetul wrapfig menționat mai sus. Ca exemplu, codul următor creează o căsuță mobilă ce conține text, așezată în partea dreaptă a paginii, și care are un titlu, este numerotată, are un fișier index cu extensia .lob și un format vizual personalizat:

\documentclass[a4paper,12pt]{article}

\usepackage[utf8x]{inputenc} % pentru caractere Unicode (diacritice)

% pune pachetul 'hyperref' înainte de 'float' pentru a detecta
% erorile ciudate generate de .\theHfloatbox
\usepackage[pdftex]{hyperref}

\usepackage{float}

% permite folosirea "@" înainte de \begin{document}
\makeatletter

% asta creează un stil personalizat mai simplu pentru căsuțele cu linii
\newcommand\floatc@simplerule[2]{{\@fs@cfont #1 #2}\par}
\newcommand\fs@simplerule{\def\@fs@cfont{\bfseries}\let\@fs@capt\floatc@simplerule
  \def\@fs@pre{\hrule height.8pt depth0pt \kern4pt}%
  \def\@fs@post{\kern4pt\hrule height.8pt depth0pt \kern4pt \relax}%
  \def\@fs@mid{\kern8pt}%
  \let\@fs@iftopcapt\iftrue}

% acest bloc de cod definește noul mediu personalizat 'floatbox'
\floatstyle{simplerule}
\newfloat{floatbox}{thp}{lob}[section]
\floatname{floatbox}{Căsuța de text}

\begin{document}

 \begin{floatbox}{}{}
  \textit{Bootstrapping} în statistică este o tehnică de
   reeșantionare folosită pentru a estima cu precizie mai
   mare cantitățile statistice, ca în modelul coeficientului
   de determinare $R^2$. Acest model oferă ceva protecție
   împotriva subiectivismului la eșantionare.
  \caption{Bootstrapping}
 \end{floatbox}

\end{document}

Latex floatbox.png


Stiluri de titluri[modificare]

Pentru a modifica aspectul titlurilor, utilizați pachetul caption. De exemplu, pentru a face toate etichetele titlurilor mici și îngroșate:

\usepackage[small,bf]{caption}

Pachetele KOMA script [4] au propriile lor trăsături de personalizare a titlurilor, folosind comenzi de genul \captionabove, \captionformat și \setcapwidth. Totuși, aceste definiții au un efect limitat asupra mediilor flotante nou create cu ajutorul pachetului wrapfig.

Etichete în interiorul figurilor[modificare]

Există un pachet LaTeX, lpic, care așază sistemul LaTeX deasupra elementelor grafice incluse în documente, permițând în felul acesta adăugarea de adnotări TeX la imaginile importate. Acesta definește o interfață convenabilă pentru așezarea TeX deasupra graficii importate și permite trasarea unui cadru alb sub materialul formatat pentru a pune în umbră elementele grafice. Este o alternativă mai bună decât plasarea etichetelor în interiorul imaginilor; nu trebuie să modificați mărimea textului când redimensionați imaginile, și aveți la dispoziție toate facilitățile LaTeX pentru etichete.

Un pachet foarte asemănător, cu o sintaxă oarecum diferită, este pinlabel. Linkul dat are de asemenea legături către pachetele psfrag și overpic.

Rezumat[modificare]

Astfel se rezumă aspectele esențiale ale elementelor flotante. Veți vedea, sper, cât de mult vă ușurează munca să lăsați sistemul Latex să facă munca grea pentru voi și să ajustați formatul paginii pentru a așeza figurile în locul cel mai potrivit. Ca întotdeauna, faptul că LaTeX se ocupă singur de numerotarea titlurilor și referințelor vă face să economisiți foarte mult timp.


Anterior: Crearea de imagini LaTeX Următor: Prezentare


Această pagină foloseşte materiale din cartea lui Andy Roberts, Getting to grips with Latex, cu permisiunea autorului.


Referințe[modificare]

  1. http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/float/
  2. http://www.tex.ac.uk/cgi-bin/texfaq2html?label=2colfltorder