De la Wikimanuale, o colecţie de manuale libere !
Când
x
{\displaystyle x}
se apropie de valoarea limită
c
,
{\displaystyle c,}
atunci şi
f
(
x
)
{\displaystyle f(x)}
se situează în vecinătatea lui
L
.
{\displaystyle L.}
Conceptul de limită a unei funcții este o noțiune de bază în cadrul calculului diferențial și integral.
Definiție.
Fie funcția
f
:
D
⊆
R
→
R
,
{\displaystyle f:D\subseteq \mathbb {R} \to \mathbb {R} ,}
iar
x
0
{\displaystyle x_{0}}
un punct de acumulare pentru mulțimea
D
.
{\displaystyle D.}
Elementul
l
∈
R
{\displaystyle l\in \mathbb {R} }
este limita funcției f în punctul
x
0
{\displaystyle x_{0}}
și se notează
lim
x
→
x
0
f
(
x
)
=
l
{\displaystyle \lim _{x\to x_{0}}f(x)=l}
dacă:
∀
ε
>
0
,
∃
δ
(
ε
)
>
0
{\displaystyle \forall \varepsilon >0,\;\exists \delta (\varepsilon )>0}
astfel încât pentru orice
x
∈
D
{\displaystyle x\in D}
cu proprietatea
|
x
−
x
0
|
<
δ
(
ε
)
{\displaystyle |x-x_{0}|<\delta (\varepsilon )}
să se verifice inegalitatea
|
f
(
x
−
f
(
x
0
)
|
<
ε
.
{\displaystyle |f(x-f(x_{0})|<\varepsilon .}
Definiție.
Se spune că funcția
f
:
D
→
R
{\displaystyle f:D\to \mathbb {R} }
are limita
l
{\displaystyle l}
(finită sau infinită) în punctul
x
0
{\displaystyle x_{0}}
dacă pentru orice șir
(
x
n
)
n
∈
N
{\displaystyle (x_{n})_{n\in \mathbb {N} }}
convergent către
x
0
(
x
n
∈
D
,
x
n
≠
x
0
)
{\displaystyle x_{0}\;(x_{n}\in D,x_{n}\neq x_{0})}
șirul valorilor funcției
(
f
(
x
n
)
)
n
∈
N
{\displaystyle (f(x_{n}))_{n\in \mathbb {N} }}
este convergent către
l
.
{\displaystyle l.}
Se poate demonstra că cele două definiții sunt echivalente.
Graficul lui
f
(
x
)
=
1
x
,
x
≠
0.
{\displaystyle f(x)={\frac {1}{x}},\;x\neq 0.}
1)
Valorile funcției
f
:
R
∗
→
R
∗
,
f
(
x
)
=
1
x
{\displaystyle f:\mathbb {R} ^{*}\to \mathbb {R} ^{*},\;f(x)={\frac {1}{x}}}
tind către zero când argumentul tinde către
+
∞
{\displaystyle +\infty }
sau
−
∞
.
{\displaystyle -\infty .}
2)
Considerăm funcția
f
:
R
+
∗
→
R
,
f
(
x
)
=
sin
x
x
.
{\displaystyle f:\mathbb {R} _{+}^{*}\to \mathbb {R} ,\;f(x)={\frac {\sin x}{x}}.}
Deși funcția nu este definită în
x
=
0
,
{\displaystyle x=0,}
se poate observa că atunci când
x
→
0
,
{\displaystyle x\to 0,}
valorile funcției se apropie de 1:
x
sin
x
x
{\displaystyle {\frac {\sin x}{x}}}
1
0.841471...
0.1
0.998334...
0.01
0.999983...
Se va demonstra ulterior că:
lim
x
→
0
sin
x
x
=
1.
{\displaystyle \lim _{x\to 0}{\frac {\sin x}{x}}=1.}
I. Noţiuni introductive
1. Mulțimi, numere, structuri
2. Sisteme de ecuații liniare
3. Funcții elementare
II. Calculul diferențial
1. Șiruri și serii
2. Funcții: limite și continuitate
3. Derivate și diferențiale
4. Șiruri și serii de funcții
5. Funcții de mai multe variabile
6. Funcții implicite
7. Schimbări de variabile
III. Calculul integral
1. Integrale definite și nedefinite
2. Extinderea noțiunii de integrală definită
3. Integrale curbilinii
4. Integrale duble și de suprafață
5. Integrale triple
IV. Ecuații
diferențiale
1. Ecuații diferențiale de ordinul întâi
2. Ecuații diferențiale de ordin superior
3. Sisteme de ecuații diferențiale
4. Ecuații cu derivate parțiale de ordinul întâi
Cu "ex" sunt notate paginile cu exerciţii referitoare la paragraful respectiv.