Spațiul n-dimensional constituie o generalizare a spațiului unidimensional
Pentru
fixat, se definește:

De exemplu:

Mulțimea
poate fi înzestrată cu o structură algebrică de spațiu vectorial real, definind adunarea și înmulțirea cu scalari prin:


pentru orice
și
În timp ce mulțimea numerelor reale este total ordonată, între elementele mulțimii
nu poate fi definită o relație de ordine totală compatibilă cu structura algebrică, de aceea unele proprietăți ale funcțiilor reale de o variabilă reală nu se pot enunța în cazul funcțiilor reale de mai multe variabile reale.
Definiție.
Dacă
este o mulțime nevidă, se spune că se definește o structură topologică (topologie) pe aceasta dacă, pentru fiecare
se poate evidenția o familie
de submulțimi ale lui
cu proprietățile:
|
![{\displaystyle [V_{1}]\quad x\in V,\;\forall V\in {\mathcal {V}}(x);}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/533f61ceae2ee0ae76a5dfe1a3c6de1b91e69d22)
dacă atunci 
dacă și atunci 
oricare ar fi există încât pentru orice 
|
|
Familia
se numește sistem de vecinătăți ale punctului
O mulțime înzestrată cu o structură topologică se numește spațiu topologic.
Definiție.
Fie
o mulțime nevidă și o funcție
Se spune că perechea
formează un spațiu metric (în care caz,
se numește metrică sau distanță) dacă sunt satisfăcute proprietățile:
|
cu 
![{\displaystyle [D_{2}]\quad d(x,y)=d(y,x),\;\forall x,y\in X;}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/31c4b1be8c6a7840d8668c446cb5422ab1dd02c2)
![{\displaystyle [D_{3}]\quad d(x,z)\leq d(x,y)+d(y,z),\;\forall x,y,z\in X.}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/b2e0abe2b66c5825f9cdfb6ccdb0dbb7ab6af0fc)
|
|
Dacă
este un spațiu metric,
atunci mulțimea:

se numește sferă deschisă cu centrul în
și rază
Teoremă.
Dacă
este un spațiu metric, pentru fiecare
familia
formează un sistem de vecinătăți ale punctului
deci orice spațiu metric este în mod natural un spațiu topologic.
În plus, pentru orice
deține două proprietăți remarcabile:
- (i) Dacă
atunci există
astfel încât
(proprietatea de separare);
- (ii) Există
astfel încât:
- -- oricare ar fi
există un
astfel încât 
- -- dacă
atunci
(această proprietate este cunoscută sub numele de prima axiomă a numărabilității).
Revenind la
care este înzestrat cu o structură algebrică pe spațiu vectorial real, se poate defini o structură de spațiu metric utilizând două noțiuni particulare importante, produsul scalar și norma, care se definesc numai în spații vectoriale.
Definiție.
Produsul scalar euclidian între elementele lui
este definit prin:

pentru orice
|
---|
| I. Noţiuni introductive | 1. Mulțimi, numere, structuri | | | 2. Sisteme de ecuații liniare | | | 3. Funcții elementare | |
| | II. Calculul diferențial | 1. Șiruri și serii | | | 2. Funcții: limite și continuitate | | | 3. Derivate și diferențiale | | | 4. Șiruri și serii de funcții | | | 5. Funcții de mai multe variabile | | | 6. Funcții implicite | | | 7. Schimbări de variabile | |
| | III. Calculul integral | 1. Integrale definite și nedefinite | | | 2. Extinderea noțiunii de integrală definită | | | 3. Integrale curbilinii | | | 4. Integrale duble și de suprafață | | | 5. Integrale triple | |
| | IV. Ecuații
diferențiale | 1. Ecuații diferențiale de ordinul întâi | | | 2. Ecuații diferențiale de ordin superior | | | 3. Sisteme de ecuații diferențiale | | | 4. Ecuații cu derivate parțiale de ordinul întâi | |
| | Cu "ex" sunt notate paginile cu exerciţii referitoare la paragraful respectiv. |
|